"Învăluită-n straie de culcare

Aşază-mi-te-alăturea c-un ghem,

Şi deapănă mereu, fără-ncetare,

Să n-aud frunzele, sub paşi, cum gem..."

Radu Stanca

 

- E toamna la-nceput și mi se pare crudă

Că inima nu doarme și vrea să-mi facă-n ciudă,

Aleargă în spirală să treacă de Cibin,

Eu aș urma-o-n goană, dar știu că-i clandestin

 

Să-l trec în miez de noapte, să mă primești în burg,

Chiar dacă vin la tine pășind pe lângă murg,

Oștenii sunt la poartă și o să-mi ceară bir,

N-o să conteze faptul că eu abia respir

 

De dorul primăverii gustate la Pardon

Când ascultam romanțe la vechiul gramofon

Îmi recitai din Stanca poem după poem

Și depănai vrăjită emoția pe-un ghem.

 

- O pânză străvezie se-aşează peste foi,

Când pana pe hârtie vorbeşte despre noi,

Cuvinte răsturnate... Afară plouă-ncet,

Iar vântul ţine ritmul, nostalgicul duet

 

În geamul meu loveşte cu degetele reci

Pe clape fără sunet, prin săbii fără teci,

La porţile cetăţii bat gongul doi nebuni

Și Stanca "Numai noaptea" pe ziduri, cu tăciuni

 

Ne scrie, ne rescrie, călău de trandafiri,

"Cel mai frumos" din burgul eternelor iubiri,

I-am povestit de tine, cum eu aştept şi-acum

Un sfert de primăvară pe care mi-l asum.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor