se spune doar că e târziu,
atât de târziu că nu-i vreme
pentru a fi mai devreme...
dar ceasul nu-i timp,
nici timpul nu-i ceas,
din tot ce am fost,
vom fi ce-am rămas,
din tot ce nu suntem,
nu vom fi ce vom fi,
undeva peste ape,
după ce trecem poduri
ne întoarcem la copii....
copiii din noi,copiii din ei,
armate de visuri
cu săgeţi de idei...
mormane de chipuri
şi zâmbete triste,
ploi de priviri înecate,
grămezi de suflete
menite să reziste...
prin realităţi spulberate.

să reziste în faţa cui?
în faţa noastră
sau a timpului?


timpul nu-i ceas,
noi suntem timp,
din tot ce-am rămas
vom ajunge nimic.

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor