Nimicul de s-așterne pe cărare
Prefă-te că îl vezi în lumea mare
Deși ești chior la ce are de zis
El va voi să îl privești pieziș
Probabil va peți un vesnic NU
Trecând alene peste ce ești TU
O lume-i la picioare și privește
Și bâlbâie metafore pedestre
Spre lumea din Olimp cu a ei zei
Și-i plină lumea-ntreagă de mișei
Ei doar pândesc ruine-n vorbe dulci
Să ți le dea pe un mormânt de cruci
Culege vise din troiene-nalte
Și lasă vântul în văzduh să salte
Să dea din coarnele-i gătite-n salbe
Și să te scalde printre valuri calde
S-alergi acolo c-o balenă albastră
Să frigi plancton și să i-l dai  în glastră
Și mâine să dansezi în taine clipe
Abandonat în orele aripe
Plivite-naltul veșnicului cânt
Printre fecioare legănate-n vânt
C-un vers non-sens îmbălsămat cu vin
Rămai un veșnic călător infim

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor