- Mi te-amintesc întocmai cum erai,

De parcă ieri te-aș fi văzut prin burg,

Captiv cumva între infern și rai,

Între lumini și umbre, în amurg...

 

Zâmbeai privind banalii trecători,

Dar printre ei nu cred că m-ai zărit,

Ascunsă de imensele ninsori

Sub catifele negre... În sfârșit,

 

Mi te-amintesc întocmai ca și cum

Ne-am spus "rămâi cu bine" chiar acum...

 

- Era-ntre anotimpuri, cu regret

Se estompau culorile pe cer,

Pe sub portaluri îngerii, discret,

Țeseau o plasă deasă de mister.

 

Pe-o scară în spirală, între lumi

Trecute și prezente ai pășit

Cu pasul mic, dorind să îți asumi

Amurgul, să-l transformi în răsărit...

 

Îmi amintesc și-acum parc-aș trăi

Eternitatea orei într-o zi.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor