De ce mă gândesc în această clipă

tocmai la tine, Tycho?

Poate un spor de

ciupercă ce-a înflorit cândva în vasul tău cu lapte

s-a cernut din praful stelar în

sertarul meu cu agrafe şi ceasuri

Pentru că aşa m-a surprins gândul la tine,

Decupând minutare din carcase înnegrite

Făcându-mi loc cu unghiile în geometria lor inutilă

Când sporul subţire

Şi-a înfipt lama în inelarul meu drept,

Înroşindu-mi pielea ca o hârtie de

Turnesol după

O reacţie chimică reuşită

Iată, eşti în sângele meu prelins cu deşertăciune umană

Prin tine văd acoperişul castelului Kronborg pe

care-l zăreai de pe insula ta,

sorbind înfrigurat laptele fierbinte

Ce tristeţe că vei muri încă o dată, Tycho

pe degetul meu încovoiat ca o gheară de pasăre

pe buzele mele,

în gustul pârjolitor al sării.

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de driza thoma pe Aprilie 29, 2010 la 8:33pm
Lirica scrisa cu talent.
Comentariu publicat de anca aurelia oprescu pe Aprilie 29, 2010 la 10:30am
Imaginație uluitoare si metaforism „nebun” ! Felicitări

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor