Urletul
S-a ciocnit de trenul
Scrisorilor fără de răspuns.
Pe aceleași șine tocite acum
Coboară al timpului
Cărbune stins în mine,
Negru în sânge de-amintire.
 
Nu te-am sărutat pe obraz
pentru o aură
N-am să-mi las nici ochii mâncați
de vulturi.


Poate i-am închis
a învingere
Dar respirația mi-a fost pleoapa
Ce nu ne-a dormit niciodată somnul.
 
Cămașa albă
miroase a lacrimi uitate
a poezii...a pictură.
Toamna din ea nu miroase a moarte
Dar tu
De ce apari cu ochii îndoliați pe margini ?
 

Când scriu pe marmură
Simt ochii morților
ce mă citesc.

Când nu urlu
Accept să te iubesc mai mult...

Vizualizări: 39

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de ION IZVOR pe Octombrie 24, 2014 la 10:59pm

“And all I loved, I loved alone” - EAPoe

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor