Valuri

[Aurel Petre]

Ard ascunse răni în soare,
Vremea varsă nesfârșitul,
Pier în val vieți și hotare,
Doarme-n rădăcini sărutul.

Toarnă focul dor sălbatic
Peste guri fierte de fiare,
Și pedepsele pe coapse
Unduiesc argint în mare.

Țese vara ziduri mute,
Vraja sânilor s-ascundă,
În miresme flori iubite
Încolțesc dureri în undă.

Mere verzi cresc în văzduh,
Seva norilor sorb ape,
Nuri lucesc pe trup de duh
Cu iluzii să m-adape.

Curge seva-n sânge verde, 
Din înalt, buimac descânt,
Iar în trup de fum se pierde
Suflet de baladă-înfrânt.

În adânc îmi bântui lerul,
Decolteu de stele-n noapte,
Pe cărări sărută cerul 
Ochii visele uitate.

Pași-mi cad în oase grele
Cu păcatele-n amoruri,
Sentimente urcă-n stele
Aburi, ce îmi fac favoruri.

În al veacurilor cuie
Naște-‘naltul din izvoare,
Tu în pori, melancolie,
Ai morminte cu zăvoare.