N-aș vrea să fiu un Eminescu,

Dar mi-aș dori să mă inspire;

Căci el din toate, tot renăscu,

În algoritmi și mii de spire.

 

Ce e geniu fără limite?

O minte scurtă ce discută

Care tot vrea să te imite,

C’apoi să nască o dispută?

 

Qui tacet, consetire videtur,

Laborare omnia vincit;

E fructu arbor cognoscitur,

Nihil lacrima citius arescit.

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor