Capitolul 10

              Carl Gustav Jung spunea în cartea Amintiri, vise și reflecții că: „viața am asemuit-o întotdeauna unei plante care traiește din rizomul ei. Viața sa propriu-zisă nu este vizibilă, ea își are sălașul în rizom. Ceea ce devine vizibil deasupra pământului durează doar o vară. Apoi se ofilește - o apariție efemeră. Dacă ne gândim la devenirea și dispariția infinită a vieții și culturilor, ni se conturează impresia unei deșertăciuni absolute; dar eu n-am pierdut niciodată sentimentul perenității vieții sub eterna schimbare. Ceea ce se vede este floarea, ea este cea care dispare. Rizomul dăinuie.”
              Jung vede viața împărțită în două planuri, unul interior (spiritual) și unul exterior (real). Mai mult acesta consideră că circumstanțele interioare sunt net superioare celor exterioare. De ce crede Jung acest lucru? Deoarece experiențele exterioare nu pot înlocui experiențele interioare!
              Eu mă regăsesc în ceea ce spune Jung mai ales din punct de vedere al problemelor care apar pe parcurs în viața noastră. Mai exact, când nu există un raspuns și o soluție din interior la complicațiile vieții, acestea nu spun până la urmă mare lucru.
            Aici vreau să amplific ideea de importanță acordată problemelor, noi ne axăm în mare parte pe problemele vieții exterioare și nu realizăm problemele ascunse în interiorul nostru, care în mare parte sunt cauza celor exterioare!
            Consider că ajungem la un anumit nivel de înțelepciune când reușim să avem o viață săracă în evenimente exterioare. Legat de asta Jung spunea că: „Nu pot istorisi multe despre ele, căci mi s-ar parea ceva vid și lipsit de substanță. Eu mă pot întelege pe mine doar prin întâmplările lăuntrice.”
            Problema majoră este că nu toți suntem capabili să simțim și trăim întâmplările lăuntrice! Toți avem acei „pereți despărțitori” între real si spiritual, anumite persoane au pereții transparenți fiind capabili să își trăiască viața prin vis, iar marea majoritate a indivizilor au zidul format din pereți foarte groși fiind imposibil să își vadă interiorul.
            Aici totul depinde de inconștient și de puterea de a crede în vise, ba mai mult de a reuși să folosești visele în scopul dezvoltării tale și perceperii fluxului vieții.
Restul articolului îl puteți citi pe blogul meu: Revoluția Gândirii Capitolul 10

Vizualizări: 114

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Gherasim Andrei Alexandru pe Septembrie 18, 2014 la 12:55pm

Petru, îți mulțumesc mult pentru încurajare! Sper ca tot mai mulți să înțeleagă mesajul, iar tu ai reușit sub alte cuvinte să îl faci să sune și mai profund...„Să ne depărtăm de drumuri și să coborâm Calea suitoare!”

Comentariu publicat de Petru Solonaru pe Septembrie 18, 2014 la 10:24am

Ce-i de făcut? Să ne depărtăm de drumuri și să coborâm Calea suitoare! Laudă pentru temă și ne(temă)torul de acum și aici.

Comentariu publicat de Gherasim Andrei Alexandru pe Septembrie 17, 2014 la 12:12pm

Da, este perfect adevărat, ne naștem atât cu rizom cât și cu floare...dar anumite persoane au floarea mai frumoasă și alții mai puțin! De ce? pentru că unii  nu uită să ude rizomul ascuns în pământ! Un rizom udat înseamnă o floare frumoasă.

Comentariu publicat de Maria Oita pe Septembrie 17, 2014 la 9:41am

...filozofii o considera rizom iar poetii o canta de floare,,,,,dar Viata vine la pachet,nu!?

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor