In prag de Craciun ma las purtata, din simpla placere si dragoste de viata, de bucuria momentului. Privesc zambetul oamenilor de pe strada cu  vivacitate rapace incercand sa-l intorc inainte ca vraja momentului sa dispara. In sinea mea sunt multumita. Trag linie pentru a face bilanul anual si constat ca  viata m-a facut sa cunosc oameni plini de virtuti carora le place ceea ce fac, unde se duc si ceea ce spun; intr-un cuvant  oameni carora le place sa traiasca.

 

Ma gandesc si la cei mai putini norocosi de ceea ce le-a oferit destinul. Sunt clipe in viata fiecaruia dintre noi care ne fac uneori sa uitam integritatea; suntem sau putem fi atat de saraci incat sa nu ne mai permitem luxul sa fim morali si moralisti. Uneori ne ramane doar instinctul de supravietuire. Tarziu se naste  dorinta de a ne ridica din nou, de a reconstrui o  viata si de a  zambi  din toata inima.

 

In ceea ce ma priveste, am considerat mereu oamenii ca pe niste creaturi tridimensionale: minte, trup si suflet si de aceea impletirea tuturor ar duce la fericirea suprema.

 

Parerile par diferite de la epoca la epoca si de la o persoana la alta. Nu as putea afirma ca si de la o natiune la alta intrucat din perspectiva globalizarii suntem egali. Scopul devine: biruinta vietii.

Propun un text  pentru discutii, comentarii, analiza din perspectiva muncii, a vietii...

 

 

"Muncă şi plictiseală. — în ţările civilizaţiei aproape toţi oamenii se aseamănă prin faptul că îşi caută de lucru pentru salariu — pentru toţi munca este un mijloc şi nu un scop în sine; motiv pentru care sînt foarte puţin rafinaţi în alegerea muncii, cu condiţia ca ea să aducă un cîştig îndestulător.

Dar există uneori şi oameni care preferă să piară decît să muncească fără plăcere, acei selectivi, greu de satisfăcut, care nu se mulţumesc cu un cîştig îndestulător, dacă munca însăşi nu este cîştigul cîştigurilor. Din această categorie rară de oameni fac parte artiştii şi contemplativii de orice fel, dar şi acei pierde-vară care-şi petrec viaţa la vînătoare, în călătorii sau în intrigi amoroase şi aventuri. Toţi aceştia vor muncă şi lipsuri dacă sînt împletite cu plăcerea şi, dacă trebuie, munca cea mai aspră, cea mai grea. Altfel sînt însă de o indolenţă desăvîrşită, chiar dacă această indolenţă ar aduce cu sine sărăcire, dezonoare, primejduirea sănătăţii şi a vieţii. Ei nu se tem atît de mult de plictiseală cît de munca fără plăcere, ba au chiar nevoie de multă plictiseală pentru ca munca lor să le reuşească.

Pentru gînditor ca şi pentru toate spiritele inventive, plictiseala este acea „linişte" a sufletului, care precede navigaţia fericită şi vîntul prielnic; el trebuie să o suporte, să-I aştepte efectul înlăuntrul lui — tocmai asta este ceea ce firile inferioa¬re nu pot obţine cu nici un preţ de la ele însele! A-ţi alunga plictiseala oricum este vulgar, după cum este vulgar să munceşti fără plăcere.

Asiaticii se deosebesc poate de europeni prin faptul că sînt capabili de o linişte mai îndelungată şi mai adîncă; pînă şi narcoticele lor acţionează lent şi cer răbdare, în contrast cu dezgustătorul efect instantaneu al otrăvii europene, al alcoolului".

 

(Stiinta voioasa, Nietzsche)

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Lisa Mititiuc pe Februarie 8, 2011 la 10:37am
vreti sa spuneti ca, ermetic vorbind, identificati spiritul cu sufletul?
Comentariu publicat de Mangu pe Februarie 8, 2011 la 12:17am
Cu atat mai bine atunci. Inseamna ca aveti si o intuitie buna si un rationament desavarsit. Eu studiez stiintele ermetice, si nu vad nici o diferenta intre noi doi. Totul se va reclarifica. Pana atunci traiti in continuare tridimensional. Trup, Minte si Spirit. :)

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor