VINTAGE ART (LADA MEA DE ZESTRE) - Mariana Dobrin

VINTAGE  ART - autor Mariana Dobrin

Comorile de la bunici,
nu vreau să moară în uitare,
le-am strâns cu drag şi dor aici,
sunt paşaportul meu sub soare.
În ele spiritul vibrează,
stau mărturii din vremi apuse,
o vrajă încă mai păstreză,
secrete care n-au fost spuse.
Cu grijă le voi decripta,
la rându-mi, le voi dărui
şi doruri multe-or deştepta,
în sufletele de copii.

 

POVESTEA  EXPOZIŢIEI MELE  DE ARTĂ POPULARĂ DIN ŞCOALA -
POVESTE DEPĂNATĂ MAI MULT DE 7 ANI ŞI VA MAI URMA ...

              Proiectul pe care l-am iniţiat şi coordonat la nivel de şcoală şi nu numai, a avut ca scop cunoaşterea, preţuirea şi colecţionarea de piese de artă tradiţională şi realizarea în şcoală a unei expoziţii de profil. Mi s-a spus că într-o şcoală de la oraş nu se poate realiza aşa ceva. Eu m-am încăpăţânat si am dorit sa arat ca se poate ... daca este pasiune si iubire. Mai întâi mi-am atras elevii de partea mea, povestindu-le despre  proiect amănunte, lămuriri, modalităţi de lucru. Le-am eximplificat elevilor, cu ajutorul unor obiecte de artizanat din colecţia personală, ce este arta populară. Am adus nişte fotografii şi albume  pe care le-au studiat şi am purtat discuţii, după care am trecut la demararea programului .

În prima parte am început activitatea de colecţionare a obiectelor populare din satele de unde avea fiecare elev bunici şi rude. Şi eu am scotocit prin toate lăzile de zestre de la mătuşi, bunici, sau vecinele mele de la Rucăr şi Dâmbovicioara, apoi am vizitat poduri şi alte locuri uitate de vreme şi de lume şi le-am scos la lumină, le-am adus din nou la viaţă, spre bucuria copiilor şi a vizitatorilor, care, de-a lungul anilor, n-au fost deloc puţini. Încet, încet expoziţia noastră prindea contur, dar şi poezii cu dor de arta veche, scrise în anii când m-am ocupat de expoziţie sau prin alte vremuri îndepărtate.

Vreţi să vedeţi expoziţia? 





Am copii frumosi  si harnici la mine la scoala!! Au invatat sa depene la rotan sculul de lana , cealalta fetita  face mancare , altii curata porumbul... ce mai, ca la sezatoarea. Sunt si alti copii care canta si spun povesti despre obiceiuri vechi, dar nu se vad in fotografie. Daca va uitati cu atentie o sa vedet si un leagan, este legat sus de tavan sus, (sta suspendat langa parul fetei care pregateste de mancare).

 

 STERGARUL ROMANESC

 

 

 O poezie a mea de la pag. nr. 114 din caietul  meu îngălbenit.

Pentru ca aveam un scris cam ...  urâţel, voi reda mai jos textul scris la calculator:

 

ŞTERGARUL  - autor Mariana Dobrin

 

Mâini maiastre cu arnici şi ac

Vise fermecate povestesc,

Cu migală o pecete fac

Din ştergarul nostru românesc.

 

O cicoare-albastră înfloreşte

Pe ştergar ţesut în nopţi cu dor,

Cănd în şezători se şi doineşte,

Acul mic aleargă mai cu spor.

 

Peticul de cer e-adus aproape,

Frunzele din codri seculari,

Scânteierea undelor de ape,

Norii care fug în zări hoinari.

 

Spicele de grâu şi fluturi mii

Pe ştergar se-aşază cătinel,

Florile din dealuri şi câmpii,

Strugurii din via de Muscel.

 

Un ştergar e pus la loc de vază

Peste tot în case, la bunici,

Şi la ploscă un ştergar se-aşază,

Mirii-l ţin frumos peste tunici.


Parcă-ar fi pictate cu penele

Mândrele ştergare colorate,

Talismane sunt ce poartă-n ele

Semnele din vremi îndepărtate.

 

 

Soba pe care o vedeti este făcută de mine si de copiii mei de la clasa la care eram dirigintă.

 

 

Va astept la masa!!!!!!!!!! ha, ha, ha, haaa! Nici eu nu prea stiu ce-o sa iasa aici din blidul acesta....




 

Acum va învăt cum se toarce. Am pus pe furcă un caier din lână ţigaie si torc fir pentru  bătaie,  să lucrez un macat pe care o sa-l ţes la război.

 

Pe eleva mea deja am invatat-o... Hai!! ... Cine mai doreste???? Azi este gratis lectia de tors,... bonus pentru vizită!

 

PLOSCA – MAGIE ŞI MESAJ - autor Mariana Dobrin

 

E un crâmpei rotund din trunchiul de copac

Pe care unii-l iau s-aprindă câte-un foc,

Doar meşterii cu har din el minune fac –

O ploscă fermecată ce-aduce mult noroc.

 

Înfăţişarea ei, atât de pitorească,

E-o lume de mesaje, istoria-ncrustată,

La nunta de români nu poate să lipsească,

De musafirii toţi, pe rând, e sărutată.

 

Se-asează-apoi cu grijă pe un ştergar frumos

La masă lângă miri, aproape de nănaşi,

Se umple, cât mai des, cu vinul tămâios

Şi iar mai face-o tură la mese, la nuntaşi.

 

Vesteşte bucuroasă pe cei ce sunt de faţă

Că azi, în rândul lumii, doi tineri au intrat,

Îi binecuvântează să aibă-o lungă viaţă,

Copii frumoşi şi sprinteni, belşug şi gând curat!

 

Eu ii asez marama unei colege. Aveam oaspeti de la un ziar local si doreau sa vada tehnica de montarea a maramei

Numai mama ştia să poarte adevărata maramă, mama şi toţi cei ca ea !

TAINA MARAMEI  - autor Mariana Dobrin

                            

E plină de mister, e ancestrală,

Se plămădeşte în coconul mic,

Ce în povestea lui de vis, florală,

Construieşte-un strop de borangic.

 

Micul făurar, sfârşind lucrarea,

Borangicu-ajunge în fuior,

Fusu-ncepe bucuros cântarea,

Jocul în vârtej ametitor.

 

Firele, ca razele de lună,

În marama fină sunt ţesute,

Şi în zestrea ei bogat se-adună

Cântecul străvechi şi doine multe.

O întreagă pulbere de stele

Peste faţă i s-a  revărsat,
E podoaba sfântă-a maicii mele

Când e sărbătoare mare-n sat.

 

E ca boarea lină-n prag de zori

Şi ca adierea de zefir,

O maramă e un câmp de flori,

Străluceşte … ca un patrafir!

 

 

Pe vârtelniţă am un scul cu fir gros, din lână turcana. Se foloseste pentru urzeala din care se fac saricile, dar mai întâi, trebuie sa depăn firul pe teava din rotan. Rotanul si vartelnita sunt au pese 150. Sunt facute de strabunicul meu, care a trait 114 ani, iar bunicul a trait 89 de ani. (A murit de 40 ani). Imi cer scuze pentru acest pomelnic , dar am dorit sa aduc nişte argumente, sper, serioase!

 

 

 

 

 

Iată aici componente de război: vatale, scripeti, spata, sul cu urzeala pentru sarica pe el, tindeche, suveica si iepe. Tot materialul de lana care se vede este materialul  necesar pentru bătaie si urzireala unei sarici la război.

 



In fotografie se vede si mana mea, tineam un pieptene si le aratam elevilor cum se pegateste caierul de lana pentru a se toarce firele pe care le vedeti pe sulul de pe masa si in cele 5 drugi , care se folosesc drept material pentru  tesut sarica (acea piesă artizanala cu late mari). Drugile se folosesc pentru bataie, iar firele de pe sul se folosesc pentru urzeală.

 

Vedeti ce atenti si interesati sunt elevii mei????

 

Avem si putinei. Cand o sa veniti pe la mine o să bat smântâna si o să vă servesc cu mamaliga si unt proaspat... fără E-euri.

Sa nu-mi spuneti ca nu va este foame!!! Vedeti ce masa bogata v-am pregatit??

 

 

 

Acest manechin, confectionat de noi (de mine  şi de elevii mei) poarta un costum din zona Argesului de nord,  pe care mi l-a daruit bunica mea. Astazi bunica nu mai este, mi-au mai rămas, însă, amintirile.

 

DOINA  - autor Mariana Dobrin

 

 Tu doină – cântec lin, duios

 Pui aripă de vis la dor,

 Împaci iubitul mânios

 Pe înserat, lângă izvor.

 

 Ne cânţi în luncă ziua-ntreagă

 Pe iarbă şi pe fân cosit,

 Prin codrii cu păstori, pribeagă,

Ţi-e cântecul neobosit.

 

 Şi seara lângă foc erai,

 Curgeai din fluierul vrăjit

 Şi lacrimile le ştergeai

 De pe obrazul necăjit.

 

 Când inima era rănită

 De dor de casă, de părinţi,

 Tu, doină, alergai grăbită,

 Ştiai durerea să ne-alinţi.

 

 Şi când vreunul dintre noi

 În lumea celor drepţi se duce,

 Te schimbi în lacrimă-şuvoi,

 Boceşti căzută lângă cruce.

 

Nu poate nimeni să te uite,

Eşti moştenire sacră, veche,

Avem cărările-mpletite,

Noi suntem suflete – pereche.

 

 

 

Acesta este legănuţul despre care v-am vorbit mai sus. Am crescut leganata intr-un leagan adevarat, adica prins de tavan cu sfoara si belciuge. Cand eram copil o rugam pe bunica sa mi-l dea sa-mi legan papusa. Ea  il folosea pentru  păstrarea tevilor cu care tesea la razboi. 

 

Eu -în costum national de Muscel, mostenit de la mama, iar mama il are de la bunica.  Acest costum are peste 60 de ani. Fota este tesuta la război cu urzeala si bataie de bumbac rosu, iar motivele florale si geometrice sunt "alese"  cu matase naturala cu firul rasucit. Ia este cusuta cu arnici pe panza naturala de casa , tesuta la razboi. Modelul este in relief , adica buclat- se numeste "cusatura pe gras".

 

ZESTREA   - autor Mariana Dobrin
 

Frumoasă ie românească

Te-ating sfioasă-nfiorată,

Că eşti comoară stărmoşască,

Eşti giuvaer, eşti nestemată!

 

Te mângâi ca pe nişte moaşte

Căci spiritul străbun trăieşte

În pânza ce mă recunoaşte

Şi-atât de multe-mi povesteşte.

 

O Cosânzeană te-a urzit

În şezători, cântând de dor

Şi-ncetişor te-a limpezit

Cu apă-adusă în ulcior.

 

Ţi- a adunat un câmp de flori

Pe-altiţă, pe ciupag, pe poale,

Să străluceşti în sărbători

Cu borangicul fin şi moale.

 

Când te-o-mbrăca, să-i porţi noroc,

La horă-n sat când o ieşi,

S-o prindă badea de mijloc,

Şi mândră-n horă va păşi.

 

Când jocul straşnic se porneşte

Şi sare colbul sub picior,

Parfum de floare răspândeşte,

Feciorii să-i îmbeţi de dor!

 

Mireasma – leac bun pentru soartă

E-a florilor de busuioc

Şi Cosânzeana ce te poartă

În viaţă va avea noroc.

 

 

 

 

 

 

 OUL - autor Mariana Dobrin


Atâtea minţi prealuminate

L-au definit în mii de feluri,

De mult, chiar din antichitate

I-au scris poeme şi rondeluri.

 

Un ou cuprinde lumea-ntreagă,

Tot Universul e-ntr-o coajă,

Misterul vieţii-n ou se-ascunde,

E-o epopee, e o vrajă!

 

Divină e menirea lui!

E ciclul vieţii, nemurirea,

Mesajul ancestralului,

Legenda, mitul, primenirea.

 

Spre bucurie şi-nchinare,

Încondeiat a fost de om,

Cu flori, iubire şi răbdare,

Cu linii, frunze de la pom.

 

În haina nouă oul poartă

Mesaje pline de-nţelesuri,

Sunt pentru privitor o hartă,

Un alfabet cu multe sensuri.

 

Biserica e semn creştin

Şi crucea tot creştină este,

Simboluri pentr-un neam latin

De la puterile celeste.

 

Cunoaşterea, eternitatea,

Purificarea, apa, timpul,

Gândirea, moartea, pietatea

Cu ele ou-şi umple chipul.

 

Se desenează linii fine

Orizontal sau vertical,

Garoafe, spice şi albine

Împodobesc un ou Pascal.

 

Şervetul, ia, steaua mare,

Ori brâul popii, grebla, plugul

Şi calea rătăcită-apare,

Lopata, şarpele şi rugul.

 

Un ou încondeiat transmite

Uimire, bucurii-mpăcare,

Smerenie – sunt stări ivite

Când vezi măiastra lui lucrare.

 

La Paşti un ou se dăruieşte,

E obicei înălţător,

Culoarea roşie-aminteşte

De jertfă şi Mântuitor.

 

 

 

 

Detaliu din camasa de ginere a bunicului : tesuta la razboi din panza de bumbac, motive geometrice din matase naturala umplute cu fir de janil (un fir aurit)  la poale si incheiată cu broderie crosetata din matase.

 

 

Ie cusuta pe panză tesuta in casa, cu punctul numit "musca" pe slab, cu bumbac negru si colorat si incheiata cu broderie crosetata din bumbac.

 

Detaliu din ie pe marchizet- panza tesuta din borangic - este un material fin ca marama. Este decorata cu motive florale, iar materialul folosit este arniciul.  Tunica din postav de casa si decoratiuni florale din arnici si janil.- zona Vâlcea de câmpie.

 

 

Detaliu din sort de Vâlcea de sud , vechi de peste 150 de ani.

 

Detaliu din sort de Vâlcea de nord- influente din portul sibian.

 

 

 

 

Macat (cuvertura de pat) tesut din lana , decoratiuni geometrice din lana si arnici. A fost tesut de mama cand eu aveam cam 7-8 ani. Tin bine minte pentru că am facut diverse incercari de manevrare a suveicii, vatalelor şi  iţelor ( sigur, doar cand nu era mama pe aproape).

 

 

 

 

 

 

 

 

 Saua primului cal al  bunicului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

HORA - autor Mariana Dobrin

 

Rotundă ... ca o pâine caldă,

Ca o coroană boreală,

Pe toţi în bucurii îi scaldă

Ea, hora tradiţională.

 

Se joacă hora pe la noi

Cum se juca şi de moşneni,

Doi paşi în faţă şi-napoi,

Întocmai ca la Cucuteni.

 

O horă e cu drag jucată,

Că cercul ei e o magie,

Ca sorele se-nvârte roată,

De-acolo prinde energie.

 

Relicva de la vechii daci

Arată-n horă şase fete,

Trei cercuri, puse-n mod dibaci,

Păstrează-a sacrului pecete.

 

Un cerc de bază, ce uneşte

Picioarele, el însemnează

Pământul ce ne ocroteşte

Şi rodu-i binecuvântează.

 

Iar forţa care generează

Fecunditate, dor de viaţă,

E cercul ce îmbrăţişează,

De talie semeţ se-agaţă.

 

Şi forţa spiritului şade

Pe cap, în cercul superior,

Zeiţa-mamă şi naiade

Veghează-n horă protector.

 

Se ştie - cea mai sacră horă,

Ce-adună mitul zeilor

În incantaţia sonoră -

E hora căluşarilor.  

Sorturi din postav , cu broderie sparta, din zona Vâlcea de nord (mi le-a daruit şi lucrat  mama soacra -Dumnezeu s-o odihneasca!)  Ia este din marchizet si decorata cu matase naturala .

 

 Un dispozitiv pentru  măsurarea pământului este ca o ruletă.

Îmi ajut colega sa se incalte cu opincile pe care le-a adus din Vrancea. Ea sustine ca nu stie, asa ca i-am dat o mânaă de ajutot, mai ales ca aveam nişte curioşi de la TV  pe langa noi. Au fost cam grabiti, n-au asteptat sa inchei operaţiunea si apoi sa faca fotografia.

 

CERAMICA DE COLECTIE

Avem si lampa veritabila!

 

 

 

O oala care are peste 200 de ani.

Cea  mai veche piesă de ceramica din colectie, atestata de un specialist de la centrul de Conservare si Promovare a culturii Traditionale- Pitesti - D-l Constantinescu. Ceşcuţa este realizată manual si are peste 250 de ani.  Acum intelegeti de ce-mi tremura mana cand o tin pentru  fotografiere?


Aici sunt toti mosii si stramosii mei,  in frumoase costume romanesti. Asa mergeau  la sarbatoare, la hora si la Sfanta Slujba de Duminica, iar pe masa sunt talvuri pictate de mine (icoane). Ce poti sa mai faci cu un dovleac? Să-l pictezi!.

 

 

           

ULCIORUL – autor Mariana Dobrin

 

Olăritul este vechiul meşteşug,

Este sacră artă, cu puteri divine,

Har şi frumuseţe poartă din belşug,

Cu aceste daruri către mine vine.

 

Roata de olar e ca o magie,

Pusă în mişcare de un meşter care

S-a împărtăşit din mitologie

Şi cu lutul intră în armonizare.

 

Aliat îi este soarele şi focul,

Florile câmpiei, apa de izvor,

Mâna lui vânjoasă, ce cunoaşte jocul,

Face să răsară un frumos ulcior.

 

E ca o solie de la vechii daci,

Un răvaş cu slove încrustate-n lut,

Tălmăcirea slovei tu smerit s-o faci,

Cu iubire dusă pân’la absolut!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activitate  cu elevii in clasa- muzeu ( ore de dirigentie, literatura, desen, abilitati- lucru manual, concursuri). Aici desfasor activitatea in colaborare cu mai multe colege.


Iată una din sesiunile ştiintifice pe care le-am desfasurat in sala-muzeu cu profesori si elevi de la noi si din alte scoli. In sala sunt si ziaristi, oameni de cultura ai orasului, oaspeti de la televiziunile locale.

 

 Bătrânul Gramofon! Să ştiţi, funcţionează!

 

 

 Poate o sa va intrebati de ce am adus aici aceasta piesa? Este prima masina de scris a scolii si m-am gandit ca la un TARG DE  VINTAGE poate face cativa ... admiratori. Am gasit-o prafuita si aruncata printr-o magazie, cand am facut curatenie .

 

 

 

Vizualizări: 3704

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de GOGA GR. CONSTANTIN pe August 15, 2013 la 7:14pm

O placere sa vedem, o placere sa uram:

La Multi Ani Fericiti si Emergenti!

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe Iulie 1, 2013 la 8:58pm

.

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe August 21, 2012 la 10:06am

Multumesc mult, Bety!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe August 20, 2012 la 9:36pm

D-na Veronica, va multumesc f. mult pt. aprecierea expozitiei mele!

Comentariu publicat de VERONICA OSORHEIAN pe August 5, 2012 la 10:43pm

FELICITĂRI SINCERE

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe August 5, 2012 la 12:25pm

Va multumesc din suflet pt. vizita in expozitia mea si pt. aprecieri, D-le Burde Victor!

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe Iulie 31, 2012 la 10:58pm

Multumesc! Multumesc! Multumes, Nuţa Istrate Gangan! ma bucur mult ca ai vizitat expozitia mea si ca ti-a placut!

Comentariu publicat de Nuta Istrate Gangan pe Iulie 31, 2012 la 1:39am

Felicitari! Felicitari! Felicitari !!!

Cati romani mai sunt ca tine ?

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe Iulie 30, 2012 la 7:58pm

Raluca Stefanescu, va multumesc mult pt. vizita in expozitia mea!

Comentariu publicat de Dobrin Mariana pe Iulie 28, 2012 la 6:36pm

Reverenta, stimata Doaman pr. atentia acordata expozitiei mele si pt. aprecieriile pline de caldura! Ma simt onorata si plina de bucurie citind comentariul Dvs. Va multumesc frumos, D-na Elena Valeria Ciure!

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor