are și uitarea o limită. și odată cu asta toate
și tristețea, și melancolia, și desfătarea, și iubirea
și regretul
se opresc la un moment dat. atunci începe.

mă întreb dacă viața mea a fost frumoasă.
nu știu.
sunt atîția care au fugit din ea. însă și fugile astea
au o limită.

voi ajunge la morgă și voi cunoaște alții asemenea mie.
poate mă voi îndrăgosti din nou
sau poate o să rămîn
din nou singur.

oare ce voi visa atunci? voi visa viața pe care tocmai am trăit-o
și mă voi bucura nesfîrșit de ea
sau voi visa mai departe?
și dacă voi visa mai departe?

Vizualizări: 174

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Liviu-Ioan Muresan pe Martie 11, 2014 la 6:47pm

Nu mi-aş fi pus întrebări la final. Ci doar afirmaţii.

Comentariu publicat de Maria Vo pe Martie 10, 2014 la 1:58pm

a te îndrăgosti nu înseamnă neapărat că nu ești singur

în viață - culmea, sîntem atât de singuri (singuri ne naștem, singuri trăim, singuri murim)

de visat, visăm ...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor