Te cunosteam putin din vise-mi

Plangeam in sine-mi dupa al tau amor,

Doar tu puteai sa trezesti in mine

,,Un grand amour"

Cuvinte inca nestiute,ma anuntau,

Ca intr-o zi de 9,ziua....tu ai sa vii.

Ma anuntau ca,tu purtavei

Pe sub privirile acelea dulci,iubirea-mi

Si te nasteai in gandul sufletului meu

Atat de pur si cu miros de tei.

Erai un iris alb,atat de neatins

Ce-mi dezmierda privirea

Daruindu-mi mii si sute de culori.

Iar visele-mi pareau aievea

Atat de vii si de chinuitoare

Caci prin dorul meu puteam seca o mare

Ce izvora din nou prin picurii din nori.

Puteam cladi si ganduri pe-o vioara goala

Cantate fara vreun arcus

Dar cu acelasi inteles de-odinioara

Ce atunci mi te-a adus...

Si-apoi venit-au clipe moi

Pluteau prin vantul roz de primavara

Cand eram atat de alergica la ,,noi"

Trecut-au si clipe-nchise in clepsidre goale

Caci timpul il masuram noi doi

Cu priviri atat de-mbietoare

Ce poate au izvorat si lacrimi uneori....

Creeate de fragmente din vise adevarate

Ce ne construiau pe ,,noi"

In vise si-n realitate.

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor