Pe umărul tău mi-am pus capul;
 încet, adormit-am pe el.
 Întinși, ne visam împreună,
 sub sălcii ce-atârnă din cer.
 Pe umărul meu ți-ai pus capul;
 încet, adormit-ai pe el,
 visând că umblăm mână-n mână,
 pe-alei cufundate-n mister.
 Iubirile noastre, sfiite,
 alături de noi se plimbau,
 în brațele lor împlinite,
 dorințele noastre strângeau.
 În spate pășeau gânduri negre,
 umbrind ale noastre iubiri;
 mult dor, dar și multă durere,
 iveau din trăite-amintiri.
 În vale, ne-ajuns-au din urmă;
 privirile lor se-ntâlnesc,
 fericiri, în unii ochi urcă,
 deznădejdi, în alții trezesc.
 Fixatu-s-au preț de o clipă.
 Străini pe străini se vedeau;
 dureri rămas-au în urmă,
 fericiri, înainte pășeau.
 Și iar, în grădină, ajuns-am,
 sub sălcii ce-atârnă mereu;
 pe umărul meu țineai capul,
 venită din somnul cel greu.
 Pe umărul tău m-am trezit,
 din visul ce-mi naște mirare,
 și-n ochii tăi vii am privit,
 să văd: fericire... sau jale?

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor