Visul unei nopți de vară

[Ioan Grigoraș]

M-am săturat de toate şi de tot,
Sunt un străin în propria mea viaţă.
Mă tot gândesc că aş pleca înot
Spre continentu-acela cu verdeaţă.

Şi te-aş lua, iubita mea, cu mine,
Ţi-aş scrie tandru poezii pe sâni.
Sub raza lunii aurii şi pline,
N-ar recunoaşte nimeni doi nebuni.

Doi rătăciţi fugind pe Atlantida!
Tu - o regină, eu - un păcătos.
Vom ridica în taină piramida
Iubirii ce-i acum cu vârfu-n jos.

Şi cum spuneam, îmi vine dor de ducă,
Scriu poezii pe pietre şi le-arunc;
Oceanul, ca un monstru, le mănâncă
Şi-mi poartă visu-adânc, tot mai adânc.

 

http://www.youtube.com/watch?v=LTYa_075Q4w

 

[Ioan Grigoraș]

...poate te-a încercat și pe tine, gândul de a pleca undeva departe, Oana...

[Ioan Grigoraș]

...cu siguranță există, Crizantema ...și scrie și ea foarte frumos...

[Balanescu Crizantema Maria]

Putini oameni mai sunt optimisti in ziua de azi...stiu..

Scrii frumos, simplu, cald..si nu cred ca o muza adevarata poate ramane insensibila...Ma gandesc ca daca aceasta Muza exista ,inseamna ca implicit are si calitati..care evident..te inspira....

[Ioan Grigoraș]

...poate mă molipsesc și eu de la tine...:)

[Balanescu Crizantema Maria]

Hm...Muza se poate inca sensibiliza!...Continua!..(scz...sunt o optimista incurabila!)

[Ioan Grigoraș]

...și muza, care adie ca un zefir peste singurătatea mea caniculară...

[Balanescu Crizantema Maria]

Dezamagire...singuratate...si deloc optimism....

Doar Oceanul poate fi insensibil la versurile tale...

Frumos!!..Mi-a placut!