voyeurism de – 7 dioptrii

[Angi Cristea]

îmi aştept acceleratul/pegas invalid/
cu valizele pline de viaţă neamortizată
invizibilii hrăniţi din carnea zilei
reciclează scheletul eponim al oraşului

orbul roade strunele viorii
în tăcerea şinelor/extensii ale sufletelor harpii/
nu-mi ajung monedele/particule dezaccelerate/ pentru un loc
cu faţa spre locomotivă

este prohibit să bei sângele
străzii unde ţi-ai rupt cordonul ombilical
te trec acceleratele comme à la guerre
aerul insaţiabil îţi videază plămânii/blogosfere adiacente/

spiritul tău voyeurist se scaldă în
fântâna arteziană privind goliciunea oraşului
cu – 7 la dioptrii
oamenii străzii îşi încălzesc câinii conştiinţei
/roboţi asimilaţi de cazuistică/
poliţistul de rond îşi rupe biletul first class
rambursabil

aşa începe totul ca în gară
printre extensii ale sufletelor harpe