Motto:

                                      “Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin.”

                                                                                Mircea Dinescu

 

 

Sunt liber, Toamnă, cerul mă ştie pe de rost

şi păsările toate îmi freamătă prin sânge,

cum m-aş putea întoarce în huma care-am fost

când stelele mă cheamă şi doar mormântul plânge?

 

Sunt liber, Toamnă, paşii mi-au aşteptat destul

ca să le crească aripi, avânt şi echilibru,

de trista-ţi desfrunzire şi spaime sunt sătul:

fi-voi de-acuma vultur cu răget grav, de tigru.

 

Sunt liber, Toamnă, liber, cu zborul lin, frumos…

Albastrul îmi e tată şi mama o cometă,

nu zăbovesc prea mult timp în carne şi în os,

mă urc la zenit vesel, dansând în piruetă.

 

Sunt liber, Toamnă, iar la acestă stare ţin,

şi chiar de-mi tulburi visul şi-mi chinuieşti genunchii

cresc în valoare zilnic întocmai ca un vin

pe care-l sorb în taină taţii, bunicii, unchii.

 

Sunt liber, Toamnă, eu în convenţii nu mai cred,

deşi aceste vremuri anoste şi-ascut gheara

iar snobii societăţii spre mine îşi reped

săgeţile. Şi-n văzduh îmi aştept primăvara!

 

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor