Zeii s-au oprit la Davos

Pe vremuri istoria era o înşiruire de fapte ale unor împăraţi şi regi care duceau războaie de cucerire a lumii cunoscute împărţind-o după interese, şi prin alianţele stabilite. 
Hărţile se modificau perpetuu după fiecare bataliie dată şi câştigată. Secolul XX a schimbat jocul. O conferinţă anuală a WEF ( World Economic Forum ) adună la Davos în Elveţia pe cei mai puternici şi mai bogaţi oameni ai planetei. Ei nu sunt Regi nici Generali de armată ci tehnocraţi, economişti, bancheri şi stăpâni ai tehnologiei care discută idei şi iau decizii pentru noi, restul umanilor. Subiectele sunt variate de la rolul Femeii în economie şi până la viitorul Internetului. Într-un fel ei sunt zeii destinului nostru, soarta a milioane depinde de hotărârile luate la Davos. 


Technologia amestecă binele cu răul 

Pionerii Internetului Eric Schmidt de la Google, Marisa Mayer directorul Yahoo, Sheryl Sandberg ( CEO la Facebook) au expus conceptul de "Internet al bunurilor" care va developa noipieţe inteligente de desfacere. Dar omul de rând nu împarte entuziasmul şefiilor, el se teme de tehnologie şi o priveşte cu neîncredere. Un sondaj făcut în 27 de ţări în timpulconferinţei, a descoperit că majoritatea consumatorilor consideră că schimbările tehnologice sunt prea rapide pentru omul obişnuit. 70% din cei chestionaţi au declarat că nu cred că guvernele sau marile afaceri iau în consideraţie largul efect al mediilor sociale, securitatea digitală, hrana modificată genetic, sau impactul ecologic al extracţiei de petrol din şisturi bituminoase (fracking). Tehnologia folosită pentru amorul tehnologiei nu este salutară. Într-un document WEF pregătit de banca elveţiană UBS se arată că în Statele Unite noile tehnologii au revitalizat finanţele şi producţia de bunuri fără să adauge noi joburi. Programe inteligente şi inovaţii ca printerul tri-dimensional 3-D au făcut câteva persoane extrem de bogate. Dar avansul tehnologic nu a contribuit mai de loc la generarea de locuri de muncă pentru clasa de mijloc care şi-a pierdut joburile în ultimele decade. Cum se explică paradoxul? 
Andrew McAfee de la MIT a făcut valuri acum un an cu cartea să "Race Against the Machine" (cursa contra maşinilor). Ideea cărţii este că revoluţia digitală este atât de masivă şi profundă că va distruge multe joburi înainte de a produce altele. Efectul de creştere economică va fi anihilat sau simţit mult mai târziu. După raportul USB, a fost nevoie de 50 de ani ca efectul introducerii electricităţii să devină total benefic industriilor. Acelaşi trend îngrijorător ameninţă civilizaţia noastră inundată de noile tehnologii. 

Creşterea Globală în Pericol 

Un mecanism important este creşterea productivităţii. Global, prodiuctivitatea a crescut în ultimii 50 de ani cu 1.7% pe an. 
Cu cât ţările devin mai dezvoltate cu atât productivitatea lor creşte mai încet. 
Gigantica firma de analişti Mc Kinsey a atins miezul problemei: combinaţia dintre încetinirea productivităţii cu dramatică scădere a ratei de naşteri va duce la o şi mai mareîncetinire a ratei de dezvoltare economică. Creşterea economică este o funcţie bazată pe numărul de lucrători şi productivitatea acestora. Dar s-a văzut că productivitatea scade abrubt sau rămâne stagnantă când ţările devin mai bogate iar femeile au mai puţin copii. Dacă acest trend continuă Mc Kinsey decide că mulţi tineri nu vor atinge clasa de mijlocsperată, şi astfel vor destabiliza starea socială. 

Femeile şi Copiii 

Oamenii pot spera în van că tehnologia va produce joburi pentru clasa de mijloc dar singura soluţie este că femeile să fie trimise la muncă. La Davos au participat 17% femei , în2000 erau doar 9%. Un studiu al WEF arată că e nevoie de încă 81 de ani ca 
femeile să egaleze în economie bărbaţii. Aceste date au determinat apariţia unor firme a căror strategie este să propulseze femeile în noul spaţiu economic. Dar problema rezidă înstructurile care ajută femeile să muncească. Warren Buffett a propus că guvernul USA să ofere subsidii grădiniţelor de copii in ideea să atragă femei cu salarii mai bune şi astfelsă elibereze mame educate în lanţul joburilor economice productive. O idee strălucită dar care se loveşte de opacitatea politicienilor. 

Prăpastia finanţelor 

O mare prăpastie este semnalată între bogăţia pieţelor globale care au rămas efervescente şi economiile naţionale care apar a fi încetinite şi stagnante. Banca Centrală Europeană condusă de Mario Draghi oferă împrumuturi în speranţa de a evita o nouă recesiune Europeană. Ca răspuns bursele au reacţionatpozitiv, acţiunile au crescut, euroul a slăbit şi ca urmare exporturile ar trebui să crească. 
Împrumuturile sunt o falsă soluţie deoarece permit Preşedinţilor şi Primilor Miniştrii să evite reforme structurale masive. Criza Greciei a fost amânată, dar noul guvern nu poate schimbă starea lucrurilor. Băncile centrale vor împrumuta bani cu uşurinţă ca să ofere mai mult timp ţărilor datornice. Dar crizele din anii 80 şi 90 ne învaţă că tipăritul bancnotelor nu rezolvă probleme structurale. Dacă nu acţionezi pe ambele planuri piaţa te va pedepsi cu viclenie ceva mai târziu. 
Ultimele cifre de la Davos arată că 25% din populaţie deţine o mare parte din bogăţia lumii, salarile au rămas pe loc, joburile pentru clasa de mijloc sunt elusive.
Femei mergeţi la muncă şi salvaţi-ne ! 
AG

Vizualizări: 68

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor