innocence, friendship, and memories of childhood love

Mom's sick, she say she cant get up.
My little brother is getting hungry.
I must go to the village and ask for some food, would you help me?
-Sure Connie, I'll help ya.
-I always feel good when you're with me.
-You're my friend Connie.
-Are you always gonna be there when I grow up, are you?
-Cross my heart.

Don't you forget about me, don't you forget about me.
We were soft and young, in a world of innocence.
Don't you forget about me, don't you forget all of our dreams.
Now you've gone away, only emptiness remains.

-I always feel good when you're with me.
-You're my friend Connie.
-Are you always gonna be there when I grow up, are you?

Don't you forget about me, don't you forget about me.
We were soft and young, in a world of innocence.
Don't you forget about me, don't you forget all of our dreams.
Now you've gone away, only emptiness remains.
Don't you forget about me, don't you forget about me.
Don't you forget about me, don't you forget about me.
We were soft and young, in a world of innocence.
Don't you forget about me, don't you forget all of our dreams.
Now you've gone away, only emptiness remains.
Don't you forget about me.
We were soft and young, in a world of innocence.
Don't you forget about me.
Don't you forget about me...

Vizualizări: 67

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Noiembrie 7, 2010 la 7:17pm
Alexandru, mă bucur că simţi nevoia să comunici aici, cu noi, şi din dorinţa de a nu-ţi rupe firele nevăzute care te leagă de acest spaţiu natal.
Răspunsul meu nu a fost în joacă dat, serios. E ceea ce simt, e trăire intens redată.

Cred că, dacă te-ai născut sau trăit aici un timp, amprenta acestui loc îşi are profunde rădăcini, chiar dacă nu le conştientizai atunci când trăiai aici. Aşa, cred, că simt toţi românii care pleacă de aici...acesta e dorul pentru casă, pentru marea familie, pentru spiritul şi sufletul acestui popor şi acestor locuri atât de frumoase, precum ne-ai scris.
Dincolo de graniţă te simţi asemeni unei frunze în bătaia vântului, simţi nevoia să te ancorezi lăuntric de ceva.. şi cum ai putea să-ţi uiţi toate acestea?
Chiar dacă în sângele tău curge şi sânge maghiar, fiind născut aici eşti român, şi te simţi român... cel puţin aşa cred. Un exemplu concludent sunt şi eu, căci pe linie paternă străbunica mea era de origine germană, landul-Baden-Württemberg... e o amprentă, dar nu nu mă reprezintă decât in mică parte.
Să ne gândim la copii românilor născuţi în occident, în Europa, SUA, Australia sau alte locuri de pe această planetă... ei nu mai sunt români, nu se simt români, inima lor nu bate pentru acest spatiu, mulţi copii nici nu cunosc limba română sau abia dacă o vorbesc, chiar dacă părinţii, bunicii le sunt români.

Poemul Toamnă nu l-am tradus eu . Ai linkul mai jos.
http://agonia.ro/index.php/poetry/49085/index.html

Mi-ar facea o deosebita placere sa-mi descrii viata si locurile unde stai, locuiesti, traiesti, acel spatiu cu tot ce reprezinta el.
O seară bună, Irina
Comentariu publicat de Alexandru Flontek pe Noiembrie 7, 2010 la 2:44pm
Apropo de poezie , tu ai tradus-o ?
Comentariu publicat de Alexandru Flontek pe Noiembrie 7, 2010 la 2:43pm
Te joci cu cuvintele si cu simnturile ca un jonglor , í-mi pare bine cá te-am cunoscut putin. Am venit pe site-l acesta cu dorinta de a-mi gási Eu-l pe care l-am avut cínd am tráit ín Románia, si mai ales pentru a exersa limba romíná. Ín Romínia am fost maghiar aici sínt román... miáam dat seama cá mai tare í-mi bate inima cínd aud muzica romíneascá.decít cea maghiará. Stiu la ce te gíndesti,dezorientatie sufleteascá sau nationalá, De multe ori merg ín Románia si de cíte ori trec granita má bucur si iau aerul mai prelung pína ce simnt bucuria imensá care má ínfásoare si deloc nu má íntereseazá cá aici nu sínt case asa frumoase cá ín stráinátate, pt mine este si coliba mosului ca un palat , ín Romínia í-mi gásesc echilibrul spiritual,ín Románia má íncarc cu dragoste si aici simnt cá iubesc pe fiecare om ce í-mi apare ín drum.
Románia radiazá de ínteligentá si frumusete.Multumesc
PS Nu sínt melancolic ín viatá mai degrabá iovial
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Noiembrie 7, 2010 la 2:19pm
Lucrurile dureroase ...sunt in noi, traim cu ele, le-am ingrijit, le-am pansat, si daca reapar e pentru ca, poate, niciodata nu se vor vindeca. Va trebui sa le acceptam, sa le privim asa cum sunt, sa învingem tenebrele gândurilor, caci altfel vor continua sa ne sfasie la fiece pas. Cheita cufarului cu amintiri frumoase e la noi, tocmai pentru a nu lasa uitarea sa se asterna peste tot, e lumina si amprenta pasilor pe unde am trecut in viteza timpului...

"Cad frunzele şi cad ca de departe, parcă
s-ar veşteji în ceruri grădini îndepărtate;
cu gesturi de negare cad mereu.

Şi cade-n nopţi adânci pământul greu
de lângă stele în singurătate.

Noi toţi cădem. Mâna de acolo cade.
Şi altele, şi toate, rând pe rând.

Dar este Unul care ţine-n mână
căderea asta nesfârşit de blând."
Toamna-Rainer Maria Rilke
Comentariu publicat de Alexandru Flontek pe Noiembrie 7, 2010 la 2:00pm
Cheita ,... deschide si lucruri dureroase, din pácate ,trebuie sá selectezi ca sá má simnt bine.
Dupá cíte am observat esti forte sensibilá am citit si poezia Herbst si mi-a plácut mult dansul intre stele si pámint.Dar si fotografia ta a fost potrivitá.
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Noiembrie 7, 2010 la 1:39pm
Acest film iti redeschide o lume uitata, amintiri calde pe care nu le vei uita niciodata. Cheita deschiderii acelui cufar e mereu la tine.
Comentariu publicat de Alexandru Flontek pe Noiembrie 7, 2010 la 1:24pm
Remuscári din copilárie , í-mi aduce aminte de copilária mia si mai ales de maicá-mea
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Noiembrie 7, 2010 la 1:17pm
Mă bucur Alexandru, dar din dar ne luminează sufletul... ne reclădeşte un paradis interior.
Comentariu publicat de Alexandru Flontek pe Noiembrie 7, 2010 la 12:50pm
L-am ascultat aztázi pe putin de 10 ori plus l-am trensmis pe Facebook ca sá se bucure si priteni mei.Multumesc
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Noiembrie 7, 2010 la 12:44pm
Intr-adevar, Alexandru, unul din cantecele preferate, intrate de suflet.

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor