E miezul nopţii,
Prin transparenţa clipei
Urmăresc Luna:
Ninsă de lumină se rostogoleşte
Ascuzându-şi partea întunecată a feţei.
Franjuri de nori ţes fantasme,
Cocoşii intonează în cor regala.
Clopotul Mitropoliei sună în noapte
Tânguind durerea acelora aflaţi in suferinţă,
Sfâşiind tăcerea nopţii cu sunete abisale.
Cerul devine hialin si imperceptibil,
Clipa sfărâmându-se in crepusculi fini
Care se împrăştie in cele patru zări.
Solemnitatea momentului spulberă incertitudinea trăirii.
Viaţa este…
Continue
Posted on July 7th, 2008 at 3:58pm —
No Comments (Add)
Personajul legendar
Zămislit în anormal,
De regina Pasifae
Şi un taur alb-de var,
De bărbat îi era trupul
Cap purta de animal,
Şi creştea, creştea şi-n somn,
Devorând carne de om.
Minos, tată încercat
Cu ce soartă l-a tratat,
Fiu bizar şi-a încuiat
În lăcaş întortocheat
Sub pamânt.
Nu tu soare, nu tu vânt
Nu tu stele scânteind,
Numai umbre suspinând
Ce mureau, mureau pe rând
Pradă bestiei căzând.
De-i legenda, de-i temei,
Că-ntre zei fuse şi-un zeu
Ce-i dăduse lui Teseu
Forţă şi puteri de leu
Să…
Continue
Posted on June 26th, 2008 at 8:23pm —
No Comments (Add)
Privesc la obelisc
Prin ochi de cer surpat,
Vitralii sfărâmate preling lumina crudă
În lacrimi care ard.
Se-adună, se aşează
In zid ce n-a urmat
Vitralii sfărâmate îşi sângeră lumina
In clipe de hazard.
Privesc in jur ca orbii
Cu ochi ce nu mai văd
Nici urme de ruină
A visului prohod,
Pe meşterul Manole
Acolo, sus îl văd:
Stă ca într-o rugă sfânta, şoptind încetişor:
-Nu m-ajutaţi cu frânghii, cu scară să cobor
Aici in inălţime, aicea vreau să mor!
-Hai, mestere Manole, coboară pe-al tău dor
Ica…
Continue
Posted on June 22nd, 2008 at 6:52pm —
No Comments (Add)
Pleacă suflete, dar nu uita:
Ia-ţi cu tine totul!
Ia-ţi întunericul, cu care ai dăinuit în trupul meu
în zilele nefaste.
Ia-ţi tristeţea, cu care mă îmbrobodeai la răsăritul zorilor, uneori,
Ia-ţi rănile lăsate trupului meu,
Ia-ţi neliniştile nopţilor,
Ia-ţi visurile negre!
Pleacă suflete,pleacă şi lasă-mi putregaiul trupului meu, curat
în cuib de tină, luminat de steaua mea, păzit de îngerul meu bun!
Pleacă suflete, si ia-ţi cu tine dorinţele mele, neîmplinite, ia-ţi
cu tine dezamăgirile, ia-ţi…
Continue
Posted on June 16th, 2008 at 7:38pm —
No Comments (Add)
Tăcerea, în bulgări mari de scrum,
reci pe dinafară, fierbinţi pe dinăuntru,
se rostogoleşte,
acoperind trăirile trecute şi ce vor veni.
Păşim peste bulgări de tăcere,nebanuind ce pot ascunde în adâncul lor.
Cât de mult tace Omenirea?
Tot atât de mult cât comunică.
Dureroasă rămâne clipa, ce s-a dorit vorbită,
dar şi-a pierdut şansa.
Ce s-a vrut purtată in lume, din vorbă in vorbă, dar care s-a lovit
de solitudinea umană.
Tăcerea, în bulgări mari,reci pe dinafară, fierbinţi pe dinăuntru,se rosto…
Continue
Posted on June 10th, 2008 at 6:08pm —
No Comments (Add)
Comment Wall (5 comments)
You need to be a member of reteaua literara to add comments!
Join this network
chiar ma gandeam ca situl asta e lipsit de cross talk. Stam in patratzele delimitate, ca pe o tabla de sah. Doar nebunii mai circula pe diagonale..
vant dinspre mare
valuri si sare
pe diguri nimeni..
Rameau
"Invata sa scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stinca." Sf. Augustin
Cu admiratie,
Luminita
Multumesc!
Nimic nu poate sa fie mai luminos, decat locul in care se afla amintirea casei parintesti, amintirea mamei.
Anii trec, lasand in urma lor doar amintirile.
Cu drag te mai astept pe aceasta pagina
Victoria Chitoveanu
Prea multă nostalgie! Curgerea heraclitiană a lumii din care facem parte...duce cu sine aluvionar şirul atîtor regrete...
...Din prispa casei tăcerea-şi face loc,
în suflet şi-n icoana maicii mele
şesul si pădurea verde, greierii şi lemnele din foc,
mai ard şi azi mocnit, un univers de stele...
With kind regards, Luminita
Intorc clepsidra
In amintirea mamei
Numarand anii-
De pe prispa casei vechi
Imi zambesc muscatele.
In the keepsake of the mother
Turn the hour-glass
In the keepsake of the mother
Couting the years-
From porch of old house
Smile me the Pelargoniums.
Victoria Chitoveanu