Zorii s-au deschis în scrâșnet de albine și bondari

Ce-au pornit s-adune mustul florilor cu-arome tari.

Codrul și-a pornit concertul în hățișu-ntunecat,

Iar în ceruri, norii – brazde se aleargă ne-ncetat.

 

Adierea înfioară capul ierbii ce, plecat,

Se închină zilei - mame într-un dans prea complicat.

Musculițe, gâze lucii, mii de fluturi pastelați

În oceanul plin de viață se scufundă nichelați.

 

Primăvara e nebună, și-a-ntins aura pe cer

Iar în toată nebunia numai omul e stingher.

Singuratic, dansul sorții îl trăiește ne-ncetat,

A uitat că doar iubirea sufletul i-a înviat.

 

Și, pierdut printre iluzii de măriri sau bogății

A uitat că doar iubirea îți dă aripi ca să fii

Pasăre măiastră-n soare, dorul linei dimineți

Cântecul și armonia ce-nfioară alte vieți.

Vizualizări: 151

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumesc, suflet frumos! Sensibilitatea cuvintelor tale și imaginile superbe mă inspiră.

Mulțumesc pentru apreciere. Primăvara este anotimpul renașterii, dar și al evoluției spre alt nivel de spiritualitate.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor