Informaţii

Adrian PAUNESCU

Pana la capat cu poporul meu, Asa sa ma ajute Dumnezeu.

Locaţie : Dolj
Membri : 77
Activitatea Recentă : Nov 21, 2014

Cel mai mare poet al tarii mele, in viata!

Adrian Păunescu a făcut o dezvăluire şocantă, care lasă să se înţeleagă că ar avea grave probleme de sănătate.

“Vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice”, a mărturisit poetul în vârstă de 67 de ani într-un editorial semnat în “Jurnalul naţional”, care sună ca un testament.

“Trec prin momente grele de viaţă… Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecarea mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul
cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmplă orice. Nu e vorba doar despre un tratament negativ special, care mi se aplică de multă vreme. E vorba despre nenorocirea incredibilă prin care trece această ţară, de soarta căreia eu nu mă pot
despărţi”, scrie Păunescu


S-a născut în 20 iulie 1943, este scriitor, profesor şi senator român. Are trei copii (Ioana, Andrei şi Ana Maria), a publicat peste cincizeci de cărţi. Îi puteţi găsi textele în săptămânalul Flacăra lui Adrian Păunescu. Puteţi asculta cântece pe care le-a scris împreună cu o seamă de artişti pe cd-urile Cenaclului Flacăra.

Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova) este un poet, publicist şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra. Este unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani; există şi critici literari, precum Virgil Ierunca, care-l consideră doar un foarte bun „rimător” şi nu un poet[necesită citare].


A debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabeţii, publicat în 1980 în Flacăra).

În perioada comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1.

Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Spre deosebire de alte personalităţi ale perioadei comuniste, Păunescu a promovat idei de stânga mai liberale, de inspiraţie occidentală. Relaţia lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice şi a neajunsurilor economice. Păunescu a întreţinut relaţii strânse cu membri ai aparatelor comuniste de stat şi partid. După 1989, Păunescu este unul din puţinii care nu renegă complet ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeţ.

Familia şi educaţia


Deşi născut în Basarabia (în Republica Moldova de astăzi), Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru "activităţi anti-comuniste" de regimul stalinist de după 1945 şi din această cauză Păunescu a trebuit să aştepte 3 ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.
Activitatea politică

Între anii 1970-1980, Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stânga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism. Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera "subversivi" au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.

Relaţia lui Păunescu cu regimul Ceauşescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989.

Din 1992 până în 1998 a fost membru în Partidul Socialist al Muncii, partid absorbit ulterior de PSD.

* 1966-1968 - secretar al organizatiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din România;
* august 1968 - devine membru al Partidului Comunist Român. Este sancţionat cu vot de blam cu avertisment, în toamna anului 1985;
* 1992-1998 - membru al Partidului Socialist al Muncii, căruia îi devine vicepreşedinte în 1993 şi primvicepreşedinte şi purtător de cuvânt în 1994. În februarie 1996 este desemnat candidat al PSM la alegerile prezidenţiale din 1996. Pierde alegerile prezidenţiale.
* 1992-1996 - senator de Dolj;
o preşedinte al Comisiei senatoriale de cultură, artă şi mass-media şi al Grupului Parlamentar „Partida Naţională”;
o membru al delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei de la Strasbourg. Observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) şi Republica Croaţia (1995).

În 1994, este ales vicepreşedinte al Grupului Politic Stânga Europeană Unită

* Membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat)
* 2000-2004 - Membru al Senatului, din partea Circumscripţiei electorale Dolj
*
o Preşedinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă şi Mijloace de Informare în Masă
o Membru al Comisiei Interparlamentare Bucureşti - Chişinău
o Preşedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie România - China
o Membru al Grupului Parlamentar de prietenie România - Turcia
o Membru al Grupului de prietenie România - Portugalia

Cenaclul „Flacăra”

* 17 septembrie 1973 - înfiinţează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori
* Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori
* In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puţine filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generaţie în blugi”, interzisă imediat de autorităţi
* În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploieşti activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condiţiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul iar pe de altă parte faptului că unii participanţi au profitat de această ocazie şi au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autorităţile comuniste.
* 7 mai 1990 - înfiinţează Cenaclul „Totuşi iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vişan şi al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susţine concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău. O parte din activitatea de excepţie a Cenaclului „Totuşi iubirea” (690 de manifestări, până la 25 mai 2000) se regăseşte în seria de casete audio şi video editate de Fundaţia Iubirea, între 1995 si 1999

Televiziune

* 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizează la Televiziunea Română un ciclu de emisiuni de descoperire şi valorificare a potenţialului creator cultural naţional („Antena vă aparţine”, „Antena Cântării României”, „Gala Antenelor”, „Descoperirea României”, „Redescoperirea României”, etc.)
* 1985-1989 - numele său nu mai poate apărea pe posturile de radio şi televiziune, măsură restrictivă care continuă până în 1992.
* Din 1992 participă, în calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice şi culturale, la Televiziunea Româna 1 (cea mai de răsunet fiind cea realizată de Mihai Tatulici, în 17 iulie 1992) şi TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almăşan), TV Antena 1 (inclusiv la Milionarii de la miezul nopţii, realizator Marius Tucă şi la emisiunea Printre rânduri, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din Bucureşti, Tele + şi Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petroşani, TV Slobozia, TV Bacău, TV Lugoj, Terra Sat Reşiţa, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio România, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Liberă etc.
* 27 martie 1998 - realizează Duplexul Bucureşti-Chişinau, la TVR 2
* 21 martie 1998 - 2 aprilie 1999 - realizează, la Televiziunea Naţională Antena 1, emisiunea saptămânala de cultură, civilizaţie, eveniment şi performanţă „Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie” (dialoguri cu personalităţi, recitaluri de muzică de toate genurile, lansări şi relansări de talente din muzică, literatură, plastică, ştiinţă, sănătate, teatru, expoziţii de pictură, fotografie si sculptură, rubrici de cultură economică, mitologie istorică a neamului, limba română actuală, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultură, dialog şi civilizaţie vii (49 ediţii până în 2 aprilie 1999). Din 9 aprilie 1999, emisiunea işi schimbă denumirea, respectiv „O şansă pentru fiecare” (se difuzează vinerea, 12 ediţii, până la 25 iunie 1999) iar din 25 iulie 1999 până în 14 decembrie 1999, când are loc ultima ediţie, emisiunea se difuzează duminică noaptea, de la ora 1, în continuarea emisiunii „Meciul meciurilor”, în cadrul mega-emisiunii „O noapte cu Adrian Paunescu”.
* 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
* Din 26 ianuarie 2000 - realizează, la Tele 7 abc, două noi emisiuni saptămânale: „O noapte cu Adrian Paunescu” (talk–show, sâmbătă noaptea) şi „Cenaclul Totuşi iubirea” (duminică seara)

Cărţi publicate

* Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
* Mieii primi (1966, poezii)
* Fântâna somnambulă (1968, poezii)
* Cărţile poştale ale morţii (1970, proză fantastică)
* Aventurile extraordinare ale lui Hap şi Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea, prima lui soţie)
* Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
* Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
* Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediţii, prima fiind arsă de cenzura de partid)
* Lumea ca lume (1973, publicistică)
* Repetabila povară (1974, poezii)
* Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediţii)
* Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu)
* Sub semnul întrebării (1979, ediţie revăzută şi adăugită, interviuri)
* Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
* Iubiţi-vă pe tunuri (1981, poezii)
* De la Bârca la Viena şi înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu)
* Rezervaţia de zimbri (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu)
* Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii)
* Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
* Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice)
* Locuri comune (1986, poezii)
* Viaţa mea e un roman(1987, poezii)
* Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
* Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut şi a revenit printre cititori în martie 1990.
* Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, două ediţii)
* Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
* Bieţi lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
* Noaptea marii beţii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
* Front fără învingători (1995, poezii)
* Infracţiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare şi o bibliografie de Andrei Păunescu)
* Tragedia naţională (1997, poezii)
* Deromânizarea României (1998, poezii)
* Cartea Cărţilor de Poezie (1999, ediţia I, integrala poeziilor apărute în volume, şi un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărţile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit şi a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)
* Meserie mizarabilă, sufletul (2000, poezii)
* Măştile însîngerate (2001, proze)
* Nemuritor la zidul morţii (2001, poezii)
* Până la capăt (2002, poezii)
* Liber să sufăr (2003, poezii)
* Din doi în doi (2003, poezii)
* Eminamente (2003, poezii)
* Cartea Cărţilor de Poezie (2003, ediţie revăzută, adăugită şi actualizată)
* Logica avalanşei (2005, poezii)
* Antiprimăvara (2005, poezii)
* Ninsoarea de adio (2005, poezii)
* Un om pe nişte scări (2006, poezii)
* De mamă şi de foaie verde (2006, poezii)
* Copaci fără pădure (2006, poezii)
* Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii)
* Rugă pentru părinţi (2007, poezii)
* Încă viu (2008, poezii)
* Libertatea de unică folosinţă (2009, poezii)

Tirajul

* De peste 1.000.000 exemplare, este un record pentru un poet român în viaţă.

În curs de apariţie

* Pentru orice eventualitate (antologie de poezii, Chişinău)
* Vinovat de iubire (roman)
* La cules de porumb (roman)
* Scrieri alese - Publicistică
* Scrieri alese - Proză
* Crimă fără pedeapsă (roman)
* Romanul vieţii mele (memorialistică)

Câteva poeme remarcabile

* Repetabila povară (Rugă pentru părinţi) [1]
* Tăierea porcului
* Analfabeţilor (text în linie in referinţa 1).
* Iubiţi-vă pe tunuri
* Totuşi iubirea
* Nebun de alb
* Umbra
* Ieşirea din sobă

Statui

* 1986 - bust al poetului executat de sculptorul Deac (păstrat cu discreţie în casa poetului)
* 1999 - bustul poetului, executat de artistul Rodion Gheorghiţă şi asezat în centrul localitatii Slătioara (Vâlcea), în acelaşi complex statuar cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu şi prozatorul Dinu Săraru.

Referinţe externe

1. [2] - Bardul Analfabeţilor. O biografie a lui Adrian Păunescu, cu accent asupra relaţiei ambigue pe care acesta a avut-o cu puterea comunistă.
2. Pagina de poezie românească de pe RomanianVoice.org [3]

Legături externe

* Cotidianul, 15 mai 2007, Scrisoare către Nicolae Ceauşescu şi interviu pe tema acesteia
* Constantin Pârvulescu despre Adrian Păunescu
* Adrian Păunescu: Nu ştiu nici azi ce este poezia, Interviu în Revista Tango


Şi totuşi, marele poet există!

De ce plâng ochii mei în vis?
De ce mi-e teamă că te pierd?
Azi noapte-n somn tu mi-ai promis
Că mâine am să te revăd.

Eu te-am crezut, dar am greşit
Pentru că n-ai să poţi să vii.
Te-oi plânge-ntr-una negreşit,
Ce mult te preţuiesc! Şi-o ştii.

Scriai cu-o furie dementă,
Luptând pentru neamul acestei ţări
Plângeai că România e-n arendă
Închiriată celor patru zări,

Coşmare ţin pe cer această zi
Şi-mi şterg ochii din când în când;
Ştirea ce-am auzit-o mă-ngrozi
Şi mă trezesc deoadată urlând.

Eşti cel mai bun poet al ţării,
De când mă ştiu, eu te citesc.
Nicicând n-am să te dau uitării
Atâta timp cât mai trăiesc.

Îmi voi aminti mereu de tine
Te voi purta mereu în gând.
Sunt mulţi ce suferă ca mine
Şi-i văd pe stradă lăcrimând.

Ai fost poetul nepereche
Ce-ai scris durerea, sărăcia.
Astăzi, prieteni stau de veghe,
Iar popi-ţi cântă Aleluia!

Ne iartă azi, te rog, iubitule poet
Că n-am făcut mai multe pentru tine.
Mulţi te-au scuipat... Regret... Regret!
Lipsa ta astăzi lasă-un gol în mine.

Prea mulţi plecat-au în această toamnă
Şi au lăsat în urmă multe lacrimi.
Cei care conduc ţara, ne condamnă
La ură, sărăcie, debarcări şi patimi.

Şi totuşi, marele poet există!
De ce să plece? N-are nici un rost.
Toţi îngerii azi îl primesc, asistă...
Dar, Domnu-n clipa aia, unde-a fost?

De ce nu ai făcut, Doamne-o minune
Să îl mai laşi doar câţiva ani să scrie?
Era un om cu-atâta-afecţiune
Ce nu se poate-n cuvinte descrie!...

Îmi e atât de dor de-o zi frumoasă
Când bunul meu poet scria în casă,
Însă veni moartea cu a ei coasă
Şi-i stinse flacăra neputincioasă.

Şi... ce ciudat, acum când el s-a dus
Marea tragedie ce-a jucat-o, moare.
Sărăcia ţării, iată l-a răpus.
Inima şi sufletul mă doare.

Cucuveaua morţii cântă-n zori
La şapte şi cinsprezece minute.
Poete, nicicând nu aş fi vrut să mori
Dar mă rog ca Domnul să te-ajute

Să te odihneşti la sânul Lui.
Ai multă nevoie de odihnă.
Tu, prin poezia ta ne spui
Că ai vrea să ni te stingi în tină.

Dacă-ar fi avut Iisus răbdare,
Ca şi bunul Dumnezeu, cu tine
Într-o vineri, zi aşa de mare
Să te facă bine, inima-ţi s-aline

Şi să te mai rabde încă puţin timp,
Să mai poţi aşterne covor de poeme...
Aş fi vrut mai bun acest anotimp
În care-ai plecat poate prea devreme...

Georgeta NEDELCU - Craiova 5 Noiembrie 2010


Dumnezeu să-l ierte!

Forum de Discuţii

Pacient

Începută de Gabriela Frantz. Cel mai recent răspuns de November Feb 28, 2012. 2 Răspunsuri

Continuare

"LOCURI COMUNE"

Începută de violeta bratu angelica. Cel mai recent răspuns de November Feb 28, 2012. 2 Răspunsuri

"Firea ta ciudata n-o voi regasi-oNici n-ar fi nevoie,tu ramai un mitNunta fericita,te-am iubit,adioNu intoarce capul,pleaca,te-am iubit. Astfel dupa tine se incheie toateTrag oblonul negru la…Continuare

IN MEMORIAM Adrian PĂUNESCU - un an de la moarte (n.20. 07. 1943 - 05. 11. 2010)

Începută de Lucretia Berzintu. Cel mai recent răspuns de ZINCA MARIUS IULIAN Nov 5, 2011. 1 Răspuns

Adrian Păunescu -----------------------Eu sunt eu Trenuri somnoroase pleacă întrebândCe-i cu mine-n gară, ce-oi avea de gând,Plec şi eu din gară şi tristeţea-mi portSpre mirajul galben din…Continuare

Pe 31 august, de Ziua Limbii Române, pe Aleea Clasicilor Români din Chișinău, a fost dezvelit bustul marelui scriitor român Adrian Păunescu

Începută de Lucretia Berzintu. Cel mai recent răspuns de Vasilica Ilie Sep 15, 2011. 2 Răspunsuri

PĂUNESCU, CEL CARE A FOST ŞI CARE ESTE Pe 31 august, de Ziua Limbii Române, pe Aleea Clasicilor Români din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, a fost dezvelit bustul marelui scriitor român…Continuare

UN ULTIM GÂND... DE BUN-RĂMAS!...

Începută de Maria Ciumberică. Cel mai recent răspuns de Lucia Secoşanu Apr 3, 2011. 2 Răspunsuri

De la un cardiac, cordialDe-aicea, de pe patul de spital,Pe care mă găsesc de vreme lungă,Consider ca e-un gest profund moralCuvântul meu la voi să mai ajungă.Mă monitorizează paznici minimi,Din…Continuare

PAMFLET SAU OMAGIU?...

Începută de Maria Ciumberică. Cel mai recent răspuns de Constantin Grecu Apr 3, 2011. 1 Răspuns

Traian         A.P.Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nouCă de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă.Sunteţi…Continuare

"MERG CU PUMNII STRANSI"

Începută de bratu violeta angelica. Cel mai recent răspuns de Sprincenatu Dan Mar 28, 2011. 1 Răspuns

"Merg cu pumnii stransi pe strada           Fiecare deget plange     Simt ca daca i-as deschide     Mi-ar intra nameti in sange     Sunt cu tine cea mai buna     Si mai sfanta dimtre toate     Si…Continuare

E toamna-ndoliată - autoare Gabriela Frantz

Începută de Georgeta NEDELCU. Cel mai recent răspuns de Lucia Secoşanu Mar 14, 2011. 2 Răspunsuri

E toamna-ndoliatăBat clopote diurneÎn BasarabiaEcoul să răsune.O clipă, din vâltoare,Își ține Prutul cursul:”Veniți,frați moldoveni,Să mergem să-i luăm pulsul!Pe Podul umilințeiSă ne Strigăm…Continuare

Flacăra îndoliată

Începută de Costel Zăgan Ian 1, 2011. 0 Răspunsuri

"Într-o lume relativă"absolutul e de vinăcă ni-i viaţa în derivăşi murind doar dăm lumină Absolutul e de vinăăla care este-n noitace iar limba românăprintre strictele nevoi Alea care suntem noio ni-i…Continuare

Cuvinte cheie : poezie

Şi totuşi, marele poet există!

Începută de Georgeta NEDELCU. Cel mai recent răspuns de driza thoma Nov 6, 2010. 1 Răspuns

Numai suferinţa e creatoare(Adrian Păunescu)Şi totuşi, marele poet există!De ce plâng ochii mei în vis?De ce mi-e teamă că te pierd?Azi noapte-n somn tu mi-ai promisCă mâine am să te revăd.Eu te-am…Continuare

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în Adrian PAUNESCU !

Comentariu publicat de dumitru negoita pe Martie 23, 2012 la 1:54pm

Minunat! Salut iniţiatoarea acestui grup  ,,Adrian Păunescu'' şi apreciez atâtea şi atâtea comentarii de aici, aşa precum cel din apropiere publicat de Pol Iuliana - Cleopatra:

"Te-ai stins şi ne-ai lăsat neterminaţi

copii uniţi în marea lor durere

trădaţi de mame şi iubiţi de fraţi

şi vlăguiţi acum şi de putere".

Felicitări! ... Felicitări!

Comentariu publicat de Pol Iuliana - Cleopatra pe Martie 23, 2012 la 8:08am

Te-ai stins si ne-ai lasat neterminati,

Copii uniti in marea lor durere,

Tradati de mame si uitati de tati

Si vlaguiti acum si de putere.

Tu ne-ai lasat nestearsa amintirea

Unui cenaclu ce-a aprins in noi

O flacara si trainica iubire

Pentru popor si bravii sai eroi.

Nu ai trait prea mult in lumea asta

Dar existenta ta nu-i frunza-n vant...

Ne-ai dat la toti si-ai indurat napasta

Trezirii omeniei prin cuvant.

Numele tau poate nu-i scris in stele

Si n-ai lasat desene pe asfalt,

Ti-ai aratat iubirea in poeme

Si-ai molipsit pe tineri de inalt.

Eu te iubesc.Ma doare tare golul

Pe care-l lasi plecand pe drumul tau,

Dar te astept sa te intorci in lume,

Acelasi spirit,doar cu nume nou.

Am fost copil cu blugi si cu adidasi,

Acum sunt un adult plictisitor

Si-n toata existenta-mi efemera,

N-am cunoscut un nume mai sonor.

Adio, azi iti spun si plange cerul,

Adio,azi din nou,s-a stins o stea,

Adio...unde oare-a disparut misterul?

Adio! Ai lasat un gol si-n viata mea!

Comentariu publicat de April77 pe Februarie 8, 2012 la 10:45am

Adrian Paunescu,nu sa stins!El va ramine mereu in sufletele noastre un mare poet,un mare om.

.....priviti cerul si-l ve-ti regasi intr-o stea.....!!!

Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe Noiembrie 2, 2011 la 2:32pm
Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe Noiembrie 2, 2011 la 2:29pm

"Nu ma plang,n-am de ce sa ma plang

Si asa am trecut de amiaza

Numai lampa pe umarul stang

Fileaza

Fileaza

Fileaza....

Comentariu publicat de violeta bratu angelica pe Septembrie 24, 2011 la 7:37pm
"Nu mai existi,esti trasnetul de vara / Ce mi-a lasat in creier cer topit../ Dar cand te-am aruncat pe usa-afara / Eu cel mai mult atuncea te-am iubit..."
Comentariu publicat de Terezia Filip pe Martie 29, 2011 la 9:06am

Extraordinară anticipare poetică!

De ce oare îi înţelegem pe poeţii numai după ce mor?

Sunt oare ei, poeţii, nişte perturbatori ai propriului destin poetic? Cu siguranţă, da. Au fost cazuri numeroase în literatura lumii.

Sunt absolut sigură că pe măsură ce ne îndepărtăm în timp de Adrian Păunescu, lumea îl va înţelege şi iubi mai mult. Care lume - evident, lumea iubitoare de poezie, lumea cititoare.

Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe Martie 28, 2011 la 10:16am

MI-E FRIG

"Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece

Si nu va mai veni-napoi,in veci,

Si haina din cuier devine rece

Si manecile la camasi mi-s reci.

 

Mi-e frig de frigul omului pe care,

Indata ce in glorie s-a frant,

Familia l-a dus la-nmormantare

Si l-a lasat acolo, in pamant."

 

Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe Martie 25, 2011 la 11:17am
Comentariu publicat de IRENE pe Martie 24, 2011 la 12:44pm
                      MARŞ  DE  ADIO

                    de  Adrian Păunescu   (6 iunie 1997, Dăbuleni)

                       La muncă, derbedei, că trece anul

                        Si vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
                       Făceaţi pe democraţii cei cucernici,

                        Cristosul  mamii voastre de nemernici.
                       Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine

                        Si-apoi convingeţi-vă că e bine.
         
                       C-aţi luat o ţară de mai mare dragul

                        Si i-aţi distrus averile şi steagul.
                       S-ajungem colonia de ocară

                        Care-şi  va cere scuze în maghiară.
                       Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,

                        Aţi desfiinţat uzine , câmpuri , fabrici.

                       Şi, prin vânzări de ţară infernale,

                        Aţi omorât cu voia animale.
                       La greul greu care mereu ne-ncearcă,

                        Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
                       Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu

                        Intoarceţi România - n Evul Mediu.

                       Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,

                        V-aş desena cu acul, să vă sperii.
                       Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,

                        Ci credite din călimări străine.
                       Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina

                        Si-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
                       Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul  

                        S-au compromis negustorind Ardealul.  

                       De unde sunteţi, mă, din ce găoace ,

                        Cum v-au putut părinţii voştri face ?
                       Ce condimente le-au picat în spermă  

                        De e trădarea voastră-atât de fermă ?
                       Aţi pus nenorocita voastră labă

                        Pe-această tristă ţară basarabă.

                       Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul  

                        S-o faceţi curva voastră de serviciu.
                       Mimaţi respectul pentru cele sfinte,

                        Dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
                       Aţi inventat examene severe,  

                        Supunere poporului spre-a-i cere.

                       Şi toată zbaterea a fost degeaba

                        Că-n nas mai marii v-au închis taraba.
                       Minciuna voastră v-a adus pe scenă,

                        Actori într-o politică obscenă.
                       Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară ,

                         Ia cereţi-vă, puţintel, afară.

                       Decât să vă trimită ţara noastră,

                        Mai bine mergeţi voi în mama voastră.
                       Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,

                        Si nu albanizaţi această ţară .
                       Băgaţi viteză, că vă trece anul

                        Si s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
                       Şi ce vă pot eu spune la plecare

                        Decât lozinca lui Fănuş cel mare :

                       Nenorociţilor, se rupe şnurul,
                      "La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !"



 

Membri (76)

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor