Informaţii

Poetii din Brasov

Sunt bine veniti toti cei din Brasov ce scriu poezie, dar si alti membri ce vor sa ni se alature.

Locaţie : Brasov
Membri : 12
Activitatea Recentă : Dec 3, 2014

Piatra Craiului

Spre cer se înalţă, chiar înaintea mea
cu vârfurile-nzăpezite, creste
ce n-au nici somn
şi n-au nici pace, ca vechi barbari,
sau ca moderni atei,
sfiindu-se deloc,
mândrindu-se cu liniştea eternă
care de-atâţia seculi îi sfărâmă.
Pios mă plec în faţa poalelor umbrite,
privind mai intrigat ca un copil
şi neîncercând să calc cu pasul
de pe pământ până pe stâncile bătrâne,
lăsându-le misterul şi taina lor imensă,
păstrând ca şi icoană
statura verticală.

Forum de Discuţii

Ce parere aveti?

Începută de Gheorhe-Iulian Bazarea Dec 3, 2014. 0 Răspunsuri

Coperta volum de poezieContinuare

Munţi de hău

Începută de Gheorhe-Iulian Bazarea Aug 22, 2012. 0 Răspunsuri

Munţi de hău Sunt munţii mari ce bat în laccu-atâta sete,cu ale lor grumazurialbite de-atâta veşnicie.Şi bat în lac cu-atâta sete,sunt ca un zid opac,dupa care doar crezi ce poate fi,un cer, o mare…Continuare

Strigătul

Începută de Anca Tanase Mar 31, 2012. 0 Răspunsuri

Strigaţiîmpreună cu mine când strig,dintr-o singură inimăşi o singură gură. Să-l rostogolim,strigătul,val fără frână,până la porţile cerului,să dărâmăm din nou Ierihonul. Strigaţiîmpreună cu mine…Continuare

Cuvinte cheie : Ierihon, strigat

Cântec mic

Începută de Anca Tanase Mar 24, 2012. 0 Răspunsuri

În noaptea asta, lunase scaldă-n trandafiripereţii caselordevin transparenţi,oraşul, străzile, aprindcandelabre albastreşi lumânări de ceară curată. vrei să ardem cu ele,înalt?Continuare

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în Poetii din Brasov !

Comentariu publicat de Herta Lucescu pe Octombrie 1, 2010 la 4:29pm
Nu mai vin albinele-adormite
La tronul meu impudic.

Se şterg păduri
de tine, verde inamic.

Culoarea zace,
Şi prin cazane..parcă-s râuri.

Foşnete-n paşi,
nori lăcrimaţi şi..

Un geniu rece,
dansează-n frunzele pârlite.
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 19, 2010 la 12:41pm
Ne bucuram de alaturarea unui nou poet in grupul nostru
Bine ai venit, domnule poet Schiopu Rares!!!
Comentariu publicat de Herta Lucescu pe Iunie 18, 2010 la 2:13pm
Etichetă vremelnică



Se caută o nouă putere.
Se caută sălbatic.
Se caută-n false himere,
Se caută iernatic.

Devine miraj si obsesie.
Devine uşor primitiv.
Devine după sugestie.
Devine foarte lasciv.

Primeşte pedant nume false.
Primeşte întâmplător.
Primeşte-n popasul din vise
Primeşte ocrotitor.

Şi moare apoi trubadurul,
Şi moare-n cântec de dor
Şi moare pierzându-şi iar` gândul
Şi moare precum un odor..
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 17, 2010 la 10:56am
Comentariile de mai jos sunt din sursa Wikipedia!!!
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 17, 2010 la 10:55am
Personalitati

* Alexandru Andrieş (n. 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzică şi grafician
* Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 - d. 12 octombrie 1863), poet, profesor
* Diaconul Coresi (d. 1583, Braşov), meşter tipograf, traducător
* Dimitrie Eustatievici (n. (1730 - d. 1796), dascăl şi autor de manuale şi gramatici.
* Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Braşov), poetă şi disidentă anticomunistă
* Ioan Meşotă (n. 1837 - d. 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
* Dumitru Prunariu (n. 27 septembrie 1952), cosmonaut
* Familia Mureşenilor, gazetari şi scriitori
* George Bariţ (n. 1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu), istoric şi publicist
* Georg Scherg (1917-2002), scriitor
* George Dima (Gheorghe Dima) (n. 10 octombrie 1847 - d. 4 iunie 1925), muzician şi compozitor
* Gyula Halász (Brassai), (n. 9 septembrie 1899 - d. 7 iulie 1984), fotograf
* Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
* Günther Bosch (n. 1937), jucător de tenis de câmp
* Ion Ţiriac (n. 9 mai 1939), sportiv şi om de afaceri
* Johannes Honterus (n. 1498 - d. 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
* József Koszta (n. 1861 - d. 1949), pictor
* Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 - d. 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc
* Matthias Lassel (n. 16 noiembrie 1760 - d. 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană
* Nicolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Braşov - d. 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
* Peter Maffay (Makkay; *30 august 1949), muzician
* Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877 - d. 5 mai 1948), academician, scriitor şi filolog
* Ştefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Braşov - d. 22 iunie 1913, Bucureşti), poet şi traducător român
* Valentin Bakfark (n. 1507 sau 1527 - d. 15 august 1576), compozitor renascentist
* Marius Lăcătuş (n. 4 aprilie 1964), fotbalist, câştigător în 1986 al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Bucureşti
* Dieter Nisipeanu (n. 1 august 1976), şahist
* Adolf Meschendörfer (n. 8 mai 1877 - d. 4 iulie 1962), scriitor
* Harald Meschendörfer (n. 14 iunie 1909 - d. 23 septembrie 1984), pictor şi grafician
* Hermann Fabini (n. 8 octombrie 1938), arhitect, istoric de artă şi politician
* Doris Schmidts (n. 10 octombrie 1988), Miss Germany 2009
* Radu Prişcu (n. 22 ianuarie1921 d.24 februarie1987), pedagog şi inginer constructor de baraje (Barajul Vidraru))
* Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938), filosof, membru titular al Academiei Române
* Gernot Nussbächer (n. 22 august 1939) istoric, arhivar, scriitor de limba germană
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 17, 2010 la 10:53am
Instituţii de cultură
Biblioteca Judeţeană «George Bariţiu»

În Braşov au fost înfiinţate câteva teatre şi o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Braşov (iniţial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuşi „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există şi o serie de organizaţii culturale, în mare parte înfiinţate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia culturală Musashino (Japonia), Alianţa Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenţilor şi de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraş, în principal datorită filialelor bibliotecii judeţene. Au fost înfiinţate însă şi alte biblioteci: Biblioteca Alianţei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universităţii „Transilvania”. Cartea este preţuită mult de braşoveni, aici existând atât o serie de librării şi anticariate (Librăria Şt. O. Iosif, Librăria George Coşbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât şi de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundaţia culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuţinat din perioada comunistă, în principal datorită apariţiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Bulevard şi mai nou înfiinţatul cinematograf din Eliana Mall, Cityplex. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formaţia rock Grup 74, formaţia rock Conexiuni, formaţia rock Ăia, formaţia rock Experimental, grupurile folk Om Bun şi Taine Folk, formaţia dance Hi-Q şi formaţia dance Fly Project.
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 17, 2010 la 10:52am
Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima şcoală românească, din Şchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) şi tiparniţă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spaţiul românesc. Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise şi tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înfiinţat o şcoală, o bibliotecă şi o tiparniţă. A editat numeroase cărţi, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecţia sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulţit şcolile, au apărut teatre, publicaţii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful şi telefonul. Acest veac a dat braşovenilor crema intelectualităţii sale, prin familii precum cea a Mureşenilor, Bariţ, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupaţi în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura şi învăţământul sunt reprezentate şi promovate cu succes în rândul tuturor braşovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 17, 2010 la 10:50am
Braşov (în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen, în germană: Kronstadt, maghiară: Brassó, în latină: Brassovia/Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 284.596 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari oraşe din ţară (totuşi în scădere în ultimele două decenii datorită exodului saşilor şi a reducerii activităţii industriale). Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia municipiului Braşov era, în anul 2009, de 278.003 locuitori.[4] Staţiunea de iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patron al oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Braşovului sculptată dedesubt în relief.

În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţine aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, Pink sau Christina Aguilera.

Municipiul Braşov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive.
Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 8, 2010 la 1:01pm

Comentariu publicat de Gheorhe-Iulian Bazarea pe Iunie 8, 2010 la 12:32pm
sper ca va place poza in stil hollywoodian
 

Membri (12)

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor