Nona este o figură feminină tipică structurii arhetipale a femininului promovat de Lucian Blaga în dramaturgia sa, manifestând un amestec de divin şi diabolic, de angelitate şi luciferism, fiind un factor de tulburare în spaţiul figurilor masculine. Dumitru Micu afirmă că „Demonia intră în constituţia mai tuturor eroinelor teatrului blagian, de la Zemora «cea tânără şi sălbatică», ce iese, ispiti…