poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
Adi Georgescu nu a primit niciun cadou încă
Postat în Ianuarie 28, 2008 la 7:11pm 5 Comentarii 1 Îmi place
vorbeam despre cum e sa ramai inchis
pe afara. despre cum e sa te ploua
si sa te intrebi cat tine
timpul asta futut
departe de tine . cald si strans intre degete
de o palma de…
ContinuarePostat în Ianuarie 16, 2008 la 6:02pm 7 Comentarii 2 Îi place
Urasc dupa-amiezile uscate si reci de toamna, bucati de zi in care plictiseala iti umbla prin maruntaie, iti umple plamanii de acel “leave me alone..” pe care fetele tuturor si a ta, cel mai mult, o scot la iveala. Corpurile oamenilor mergand teleghidate ca niste papusi isterice si graba care ne transforma pe toti in simple maimute ale
oboselii si spleenului. Posterele de la metrou, drumul blocat pana
acasa, o mana…
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Panou de comentarii (7 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară
Avem deosebita plăcere de a vă invita pe site-ul nostru “Confluente lirice” http://junimeadigitala.ning.com/
Vă așteptăm cu plăcere!
Sfânta şi Marea Miercuri – vânzarea lui Iuda şi femeia păcătoasă
În Sfânta şi Marea Miercuri, Denia aduce în prim plan două personaje opuse: Iuda, apostolul, care a devenit vânzător, şi femeia păcătoasă care spăla picioarele lui Hristos cu lacrimi de pocăinţă şi Îl unge pe Hristos cu mir de mare preţ, ca înainte de îngropare. Cumpăna celor două prăznuiri ale zilei: păcătoasa – ucenicul Iuda, este răsturnată de pocăinţă. Păcătoasa se află în starea cea mai de jos a căderii: desfrânarea, iar Iuda în starea cea mai de cinste: ucenic al Stapânului. Pe aceea, pocăinţa o ridică şi o face mironosiţă, iar pe ucenic, lipsa ei îl coboară la cea mai de jos cădere, îl face trădător şi-l duce la spânzurătoare. Această răsturnare ne umple de teamă şi îngrijorare pentru mântuirea noastră, dar totodată şi de mare încredere şi nădejde, pentru puterea cea mare a pocăinţei ce ne stă la îndemână.