Cu vocea-mi stinsă chem eternul..

Încremenită-n sfântul scrin,

Adus la mine însuşi zeul,

Ţesut cu albul de satin.



Un gând firav de mandolină,

Pitit în cer, căutând mereu,

O lume din argint, divină,

Ascunsă-n asfinţitul meu,

Cernută însă pe-o colină,

Ascunde clopotele firii,

Într-un eter al nemuririi.



Într-un eter al nemurii,

Ascunde clopotele firii,

Cernută însă pe-o colină,

Ascunsă-n asfinţitul meu

O lume de… Continuare

Acum e altfel.

Culorile dulci

dansează energic prin lume.

Lumini profunde, ruginii..

.. şi o lună de sticlă.



Nimeni din drum,

nu se opreşte

să privească acum,

verdele ce sfârşeşte.



Inima, pieptul

coboară prin crengi..

Culorile dulci,

se-afundă întregi,

căutându-şi lent… Continuare

Pe-un val de curcubeu,

ieri.. se stinge,

Atât de abrupt,

pasul nostru.



Trenuri plecate,

vin de la ei,

când oameni

nu vor să se stingă.



Cine ne caută azi,

în atmosfera asta..

atmosfera asta micşorată,

galant printre brazi?… Continuare

Clapele pianului şi..
orele din urmă ce s-au scurs,
toate, dar toate ..
mă caută prin cosmos.

Iertare cer,
prin aerul meu,
de glob efemer
ciocnit de-un zeu,
îmbracat de-un ateu,
iubit cu greu..

Sufletele noastre se scurg,
prin liniile de praf din urmă.
Încerc să le urc,
Dar mi se sparg în mână..