Luiza Cala
  • Feminin
  • Mangalia
  • România
Partajare pe Facebook
Partajare

Luiza Cala's Prieteni

  • Mircea Florin Şandru
  • Emilian Oniciuc
  • Attila F. Balázs
  • Iulia Blanaru
  • Mihail Dumitru
  • Vaduva Constantin
  • ana ardeleanu
  • Constantin Milea Sandu
  • Liviu Gogu
  • Stoica Pusa
  • Adriana Craioveanu
  • Costel Zăgan
  • ZINCA MARIUS IULIAN
  • Institutul Cultural Roman
  • Domnita Frisan
 

Luiza Cala

Activitatea Recentă

Luiza Cala a postat fotografii
Iul 19
Luiza Cala şi-a actualizat profilul
Iul 19
Costel Zăgan şi Luiza Cala sunt acum prieteni
Oct 18, 2019
Pictograma profiluluiLuiza Cala a primit un cadou de la Emilian Oniciuc
Mai 2, 2019

Informaţii pentru profil

Preocuparile tale artistice:
scriitor, poet, pictor, promotor cultural, jurnalist, artist
Despre mine :
Medalia de Aur -pictura- MCA Cannes 2007
Serile Cala-tiene, Întâmplări Cala-tiene =organizator
Uneori, consum bărbați tineri la micul dejun - proză scurtă
Desculț prin Rai- poezie
Frenezii de împrumut,
Lumea celor 88 de curcubeie-poezie ro-bg,
Singură împotriva uitării-poezie,
Mofturile unui gând-poezie,
Un veac și o secundă- poezie,
Reconfigurarea-interviuri
Website / Blog :
http://www.scenderman.com

Reconfigurarea - Interviuri despre pandemie

Î
n primăvara lui 2020 intram într-o nedorită buclă de
timp. Nu ştiam (nu ştim nici acum!) cât va dura
bâjbâiala noastră prin buclă,important era să învăţăm să ne
poziţionăm pe direcţia câştigătoare, să ne îmbunătăţim
tehnicile de confruntare cu necunoscutul, să ne adaptăm
noilor vremuri, să fim câştigători!
Anul 2020 începea ca oricare altul. Aveam ţeluri de atins,
ne planificasem anul în cheia propriilor strategii sau ne
înrolasem în strategii de grup care ne-arfi fost de folos. Am
visat şi plănuit până în ziua în care pandemia a şters
nemiloasă toate speranţele noastre, ne-a închis în case,
ne-a mutilat trăirile. Am învăţat să ne adaptăm vremurilor,
condiţiilor, restricţiilor, am imaginat salvarea sufletelor
noastre şi am încercat să ne păstrăm trupurile sănătoase.
Fiecare a făcut-o potrivit ştiinţei şi putinţei proprii. Cei
puternici s-au bucurat de faptul că sunt martorii acestor
schimbări istorice la scară planetară. Sunt mulţi şi cei care
au pierdut lupta cu neînţelesul şi nemilosul virus. Tristeţea
şi teama acopereau planeta.
Mass media ne bombarda permanent cu numărultot mai
mare de infectaţi, de internaţi la reanimare, de morţi,
imagini cu izolete purtate pe muzică tragică, crescând
emoţia colectivă,înnebunindu-ne de frică. Puterea sanitară
prelua controlul. Pandemia ştergea toate problemele lumii
noastre, nimic nu mai exista,toate informaţiile erau despre
pandemie. Fuseseră uitate peste noapte toate: încălzirea
7globala,focarele de război,tăierile abuzive de păduri, apele
poluate, nerespectarea drepturilor omului, emigranţii care
invadaseră Europa, inflaţia…
Priveam la televizor metropolele lumii pustiite nefiresc,
înfricoşător. Rareori trecea câte un om cu ochii în pământ,
ocolind orice vietate cu mare grijă.Oamenii se evitau, nu se
mai atingeau, nu socializau. Distanţarea era socială, aşa
cum ni se indicase din început, nu fizică, medical. Familiile
se împărţeau pe tot felul de criterii mai mult sau mai puţin
reale. După frica iniţială, frica de un duşman necunoscut şi
perfid, au început întrebările.
Politicul împletit cu medicina au aşezat peste lume un set
de decizii rămase nouă de neînţeles. Multe sfidau absurdul.
Unele erau greu de respectat. Înfricoşaţi, a trebuit să ne
supunem.Eu locuiesc la 400 de metri depărtare de mare şi nu
aveamvoie sămă plimb pe ţărmul ei,deşi nu era nimeni,doar
câţivapescăruşi carenumai aveucucine să vorbească.Nusunt
un bun exemplu - reprezentativ - pentru tristeţile acelor
vremuri, eu am lumea mea liberă, calmă,frumoasă,lumea în
caremă refugiez oricând îmi este greu.Dar bătrânii singuri şi
bolnavi,bolnaviiincurabili carenu-şiputeaualina suferinţele?!
Virusul acesta misterios ne luase drepturile, libertăţile,
liniştea, viaţa pe care noi o numeam normală. Societatea
s-a împărţit dureros. În ambele părţi s-a adunat multă
patimă.Echilibristica între tabere era obositoare şi mulţi au
ales izolarea totală.
DacăînainteapandemieiZeulITerablamat,reproşindu-i-se
faptul că omenirea nu mai ştie să trăiască din cauza
ecranelor acaparatoare, acum netul a devenit lumina din
marea beznă. Salvarea a sosit din saltul tehnologic deosebit
8de alert, care a schimbat radical lumea ştiută de noi. Totul
s-a mutat on-line: şcoala, profesia, hrana spirituală,
comunicarea cu rudele.
Deciziile bizare, oprirea economiei, problemele
financiare, chinul psihologic, toate au dus la tragedii.
Psihologic, umanitatea suferea, relaţiile interumane se
degradau. Mulţi credeau că planeta avea nevoie de odihnă,
că noi aveam nevoie să privim înăuntrul nostru, să regăsim
dumnezeirea de care ne cam îndepărtasem. Pedeapsă
divină sau consecinţa nesăbuinţei noastre, necunoscutul
ne domina.
Trăisem mereu cu virusurile şi, deodată, criza sanitară
oprise economia planetară, avea consecinţe sociale
nemaiîntâlnite pănă acum. Oare drumul ales era cel bun,
oare merita acest sacrificiu?! Protecţia socială avea să se
preschimbe în teroare socială sub bagheta înfricoşătorului
virus. Dacă ar fi fost doar într-o poveste, l-aş fi admirat…
Privind în juru-mi, am constatat că cel mai uşor s-au
salvat cei careaurealizatimportanţafortificăriiparteneriatului.
Lărgesc domeniul parteneriatului cu capitole noi pentru că
mulţi vieţuim singuri, dar ne-am aşezat comod într-un
parteneriat salvator şi aducător de împlinire cu profesia, cu
arta prin care ne exprimăm, copilul, animalul de companie,
prietenul cu care am împărţit un spaţiu carantinat, orice ne
înconjoară, orice ne-a alinat, a devenit partener de suferinţă
şi izbândă.
Dificultăţile acestui an au dus la destrămarea căsniciilor
care erau deja de mult consumate, au apropiat partenerii
care îşi trăiesc cu sinceritate drumul comun, au reamintit
oamenilor că doar viaţa trăită cu pasiune te poate ferici, că
9doar aşa poţi să-ţi salvezi sufletul, să te fereşti de depresie,
de abandon.
Mi-am propus realizarea unui volum de interviuri legate
de trecerea prin pandemie, cu bune şirele.Oameni deosebiţi
au acceptat să-mi împărtăşescă experienţa proprie,
experienţă din care putem învăţa.
Creatorii au reuşit cel mai uşor să îşi păstreze echilibrul;
s-au ajutat de forma lor de exprimare pentru a genera forţă
interioară protectoare, tămăduitoare. Ei s-au refugiat în
artă pentru a-şi salva măcar sufletul, dacă în plan material
erau tot mai năpăstuiţi. Acest parteneriat, cel dintre artist
şi arta lui, a devenit puternic, salvator. Iată de ce m-am
adresat câtorva făuritori de frumos şi nemurire,
întrebându-i cum şi-au petrecut această pandemie, cum
percep trecerea graniţei dintre lumea veche şi cea nouă.Deşi
nu-mi place acest gând, este evident că a început
schimbarea lumii noastre.
Am rugat câţiva oameni deosebiţi să răspundă unui set
de întrebări despre cum au trecut prin pandemie.
Întrebările sunt scurte, la obiect, încercând să realizeze o
oglindă cât mai reală a trăirilor acestui segment de
intervievaţi, oameni cu interioare frumos mobilate. Au avut
amabilitatea să-mi răspundă personalităţi din România şi
din alte treisprezece ţări: Republica Moldova, Bulgaria,
Turcia, Olanda, Israel, Spania, Venezuela, Rusia, China,
Anglia,Australia,Grecia,Italia. Majoritatea respondenţilor
sunt români plecaţi din ţară.
Sunt un om cu o extrem de limitată curiozitate în
a,,sonda,, vieţile celorlalţi şi, ca atare, mă temeam că îmi va
fi greu să-mi duc la capăt demersul. Nu a fost aşa, slavă
10Domnului! Aşteptam înfrigurată răspunsurile pentru a le
devora cu nesaţ. Era prima dată în istoria trăită de mine
când eram puşi în faţa unei pandemii. Comportamentul
uman se modifică în circumstanţe extreme. Sensibilitatea
creatorilor era excedată şi excedarea trebuia să lase urme în
arta lor. Aceste urme le căutam.
Dacă la început, preocupaţi fiind de salvarea vieţilor
proprii, singura noastră grijă era cea medicală, după
depăşirea şocului mulţi s-au refugiat în frumos, în artă.
Survolarea pandemiei, cu bune şi rele, a avut câteva
puncte comune: credinţa a fost salvatoare, frumosul a fost
salvator, internetul a fost salvator.
Credinţă, artă, ştiinţă, iată unde a fost salvarea!
Doresc ca demersul meu să ajute pe cei care încă nu şi-au
găsit drumul spre salvare. Valurile care vor veni sper să ne
găsească mai puternici, mai pregătiţi! Sper să ştim să privim
în noi, să ne înţelegem bine priorităţile, să fim înţelepţi şi
să acţionăm corect!
De la mal de Mare vă îmbrăţişez cu val proaspăt,
tămăduitor.
Luiza Cala şi Marea,
cea care spală cu generozitate orice rău

Fotografiile lui Luiza Cala

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Luiza Cala's Blog

Indiferență perversă

Postat în Martie 25, 2019 la 6:11pm 2 Comentarii

Indiferență perversă

Mi-am înbrăcat stupoarea

În întrebări șoptite, mai întâi,

Apoi le-am pitit în tăcere

Ca să nu se prindă cei care mă înconjoară

Că sunt interesată de soarta lor

Și a acestei lumi schimbate.

Peste tot sunt reguli noi,

Reguli ce mie îmi par ciudate.

Ei au legiferat absurdul

Și eu trebuie să mă supun.

Cândva eram curați,

Trăiam într-o lume

Frumoasă, sănătoasă.

Acum marea nu reușește

Să spele…

Continuare

Dorință

Postat în Noiembrie 29, 2015 la 11:38am 0 Comentarii

Celulele îmi gâlgâiau

de dorul  de tine.

Cămara dorințelor

Se umpluse  de absența ta

Mai întâi, grijulie,

Am procurat câteva rafturi.

Atunci când absența ta

Voia să spargă cămara,

Am construit lateral

O altă cămară.

Încă una in față,

În spate și iar lateral.

Mândră de imensa clădire,

Uitasem de tine.

Absența ta devenea

Tot mai mare, mai densă.

Într-o  zi, catre zori,

M-ai…

Continuare

Priveam

Postat în Noiembrie 29, 2015 la 11:24am 0 Comentarii

Priveam cum infulecau pofticios

Toți din mine.

Deși mă înpuținam,

Vini nu le găseam.

Bucuroasă că plac,

Le ofeream

Delicii sublime.

Stai, mi-ai strigat,

Eu am nevoie de tine!

Cu val generos

De excito-toxine

I-am inundat

Pe culpavii mâncăi.

Rânjau caraghios

Fără a ști

Că otrava mea

Ii poartă

Spre neființă.

Pasăre Pheunix eram,

Alături de tine.

Radiam…

Continuare

Epopeea necunoscutei din mine

Postat în Noiembrie 29, 2015 la 11:10am 0 Comentarii

Am inceput sa citesc

Epopeea necunoscutei din mine.

Timid, indrăznesc

Sa întorc prima filă.

Cu greu deslușesc

Scrisul cu caractere aldine.

Sunt capitole dense,

Capitole rarefiate,

Chiar unele incă nescrise.

Scrie aici ca îmi curge

Culoarea prin vine,

Si curcubeul prin mine

Își prelinge mirarea alene.

Stă scris că celulele mele

Au nuclee o mie,

Că doar unul lucrează,

Celelalte…

Continuare

Panou de comentarii (71 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

La 3:07pm în Decembrie 3, 2011, Gotcu Viorica a spus...

Avem deosebita plăcere de a vă invita pe site-ul nostru “Confluente lirice”     http://junimeadigitala.ning.com/

 Vă așteptăm cu plăcere!

 

La 7:03pm în Noiembrie 21, 2011, Bradu Florin a spus...

Un gând bun din parte-mi! :)

La 11:43pm on Septembrie 23, 2011, Irina Lucia Mihalca i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
La multi ani, draga Luiza! Sanatate, bucurii si tot ce-ti doresti , alaturi de cei dragi!
La 3:03pm on Iunie 24, 2011, Constantin Padureanu i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
Va doresc un sfarsit de saptamana senin si plin de bucurii. Aveti, intr-adevar, un caracter aristocratic si sunteti generoasa. Ganduri bune si sanatate. Cu stima si pretuire, Constantin Padureanu
La 5:51am on Mai 21, 2011, ella mann i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
:) Mulţumesc!
La 7:34pm on Mai 12, 2011, Mihail Dumitru i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
La 1:16pm on Aprilie 16, 2011, Sânziana Batişte i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
Cu drag, Sânziana Batişte
La 10:47pm on Martie 17, 2011, Constantin Milea Sandu i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
la multi ani , Luiza, multumesc frumos pentru prietenie, cu mult drag, constantin
La 5:27am on Martie 02, 2011, ILEANA CUDALB i-a dăruit utilizatorului Luiza Cala un cadou...
Cadou
Va doresc o primavara frumoasa cu bucurii si succes in creatia artistica
La 5:14pm în Februarie 1, 2011, ana ardeleanu a spus...
Draga Luiza, iti multumesc pentru primire si te felicit pentru textele de mai sus !

PollDaddy

 
 
 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor