Vânat e  vânătorul de plăcere

ca ursul după zmeură şi mure…

Când frumuseţea bogăţie cere

cuvântului ce-o cântă, să o fure,

prin ochii tăi atras să intre lesne

cei verzi ca umbra,- n părul tău de soare

odată prins pădurii de miresme,

şi-n desfătări din care cea mai mare

neliniştea-i de a scăpa devreme

din laţul strâmt ce dulce e povară

asemeni mie cum tu a te teme

eşti  fără voia lumii de afară

amanta ce-am râvnit-o ca nevastă

când cea din urmă a ajuns prea castă!