D-na Caterina are dreptate cand se refera la prozodie... ritmul lecturii sufera deoarece ritmul in sine al versurilor se schimba de la strofa la strofa. In ceea ce priveste aglomerarea metaforelor... n-as zice... cred mai degraba ca imaginile nu sant fixate suficient din pricina contractarii propozitie. Ar trebui largita un pic ca sa poata respira imaginea... si cititorul. Sa nu fie nevoit sa reia strofa pentru a se dumiri unde incepe si unde se termina fraza. In rest e laudabil... sant si cateva versuri remarcarbile. Si mai cred ca nu trebuie sugrumat instictul feminin cu interiorizari faustiene... lasa culorile, valsul si matasurile sa fosneasca si nu mai tine '' tacerile ciobite sub pleoape''... Astea-s pentru damnati inchipuiti si ferecati '' intr-o cutie de carton''... Hai, arata-ne toate '' anotimpurile inventate'' in care am vrea si noi sa traim, daca ne permiti... Hai... simt ca se poate... lumea ta poate fi in sine o metafora... Bafta! 

Mulțumesc, Geanina!

Buna seara

Sunt onorat să fiu printre prietenii dumneavoastră!

Multumesc pentru aprecieri! Ma bucur ca am putut oferi cuiva o stare de bine!