- E toamna pentru mine îmbrăcată

Cu nostalgii, parfumurile ei

Ascunse-n decolteu-adânc mă-mbată

Ca vinul alb al cramei de Jidvei.

În seri târzii din lutul ei fierbinte

Ți-am frământat când amfore, când cești,

Le-am ars apoi și am gravat cuvinte

Pe care-ntr-un târziu când le…

Primăvara cântă din vioară

și trezește lumea fremătând.

Vântul suflă, păsările zboară,

eu mă zbat ninsoarea lepădând.

Vara a trecut pe nesimțite,

a adus lumină și culori,

a-mbrăcat pădurile-nverzite

cu lumină, cântece și flori.

Toamna ruginie, mai șireată, 

înroșește frunza-n cânt de nai,

iar câmpia, încă fermecată,

se îmbracă-n mărăcini și-n scai.

Iarna vine iarăși pe…

Parinte al luminii, Dumnezeul tuturor, intareste cu iubirea ta Cetatea Sufletului si ajuta-ma sa fiu paznicul Portilor Dreptatii. Ia de la mine ispita fiicelor lui Juda si indreata-mi calatoria spre cararile Paradisului ca sa urmez Calea Divina intru mila si adevar. Sunt vasul de lut al mainilor tale si petala intentiei, tine-ma departe de Portile Mortii, invata-ma sa umblu fara de prihana si nu lasa slobozenie buzelor mele sa graiasca nedreptati. Sa-mi fii…

Doamne Dumnezeul meu, Atotstapanitorule si Atotcunoscatorule, picura seva la radacina arborelui meu ca sa gust viata in veac. Intareste oasele mele cu pulberea substantei tale Divine si ma desfata cu splendoarea lumii tale.

Tine departe fiinta mea de iutimea maniei, de viclenia limbii si de groapa pieirii, caci slab sunt cand ajung sa cuget la desertaciuni.

Da miere Doamne buzelor mele si lasa elixirul iubirii sa alunece spre inima, sa ma albesc…

Acestea-mi sunt simţămintele, pornesc din mine şi vorbesc de la sine:

Privesc cum semiobscuritatea monotonă a personalităţilor toxice "membrii ai unei generaţii frământate” îşi fac loc prin mulţime cu aripile-n ţărână, cu mintea zornăind frenetic, fredonând o melodie asmatică. Toată această promenadă prinsă-n zgomotul umbrei îmi transmite o stare de spirit neclară.

Fiind într-o căutare constantă a perfecţiunii, răspund omului pios din mine ce traversează un deşert spiritual de…

N-am lacrimi îndeajuns să-mi plâng poporul

ce stă-n genunchi pe coji de nucă seacă

țînând pe umeri glia umilită

și ființele ce în durere vin și pleacă.

Încerc să găsesc în colbul drumului un punct de sprijin. Şi pietrele au auzit plânsetul hain de pretutindeni. Străbunul magic probabil se răsuceşte în mormânt. Deznodământul jocului nu-l ştie nimeni. Eu mă-ntorc către păsări să plâng sub aripa lor, căci mi-e inima grea şi lacrimile mi-au albit obrajii. Pânza iluziei este atât de severă cu privirea mea, încât nu mai pot vedea asfinţitul. Poate sunt doar un nebun solitar ce continuă să creadă în miracolul creştin.

Un copil ce respiră aroma…

UNITATE - autor Iulică TENEA / Australia

Poporul nostru își așteaptă încă marea sărbătoare, dar ea nu poate veni până când nu vom realiza că pentru aceasta este nevoie de unitate. Trăim o dramă imensă, drama la care asistăm neputincioși. Străbunii noștrii n-au stat în genunchi în fața altor popoare și-au dat viața pentru ca noi, astăzi, să ne bucurăm de bogățiile care ne-au rămas. Dar nu ne putem bucura, țara a fost scoasă la licitație, nu ne mai aparține, fiecare face ce vrea, hoții…

Foto: Javier Claure C.

Mario Castro Navarrete leyendo su poesía.

El sábado 29 del mes pasado tuvo lugar, en los locales del Centro Educativo Sensus de Estocolmo, un Recital Poético por la paz, la sostenibilidad del…

LA PORT ARTHUR - Lui Arthur…

Știi ce făceau aceștia doi?

Tremurau amândoi ca apucații

Dar nu se atingeau deloc

Și ziceau că sunt așa de aproape

Își apropiau mâinile, așa, cam la un centimetru

Iar asta doar când erau mai veseli

Și ziceau că au totul sub control

Că în distanța asta vibrantă dintre ei

Acolo este îmbrățișarea

Gândești că mă cunoști, spunea ea

Gândește tu din nou

Și atunci el se apuca

Să scrie ecuații pe tablă

Trebuie să fie o ecuație și…

Să-mi faceți cruce!

Nucul a căzut noaptea,

de-a curmezișul, în drum.

Beat, primarul a intrat cu bicicleta în el;…