CĂSĂTORIA PERFECTĂ. 

Drumul Realizării Cosmice este drumul Căsătoriei Perfecte.

Victor Hugo, Marele Umanist Iniţiat, spune textual următoarele:…

E seară şi vântul începe să bată

Nori negri adunând peste sat;

În zare fulgere cerul străbat

Şi ecouri de tunet câteodată 

                             Văzduhul răzbat. 

Sătenii cu coasa în spate aleargă,…

Pecetea veşniciei

În surdină auzi un ticăit al ceasului, o…

În leagănul timpului

Mă leagănă perechea de umbre crescute la soare

și mă respiră din inimă privirea răsăritului nou

fără să culeg rodul cuvintelor arse de dor

dar plec să prind marea de mână

și luna din lacrima florilor

că stă îmbătată în sărutarea pământului.

Îmi este sete de tine.

O! Cât aș bea o lacrimă din cuvintele tale!

Nicio…

cum știți cu toții mă gândeam la ea

și având cuțitul aproape de gâtlej

 demonul călător zâmbea  misterios

 răsfoiam un album gros

 cu felurite otrăvuri

pe tavă stăteau așezate doar să aleg ce-i mai gustos

biblioteca era plina de maci arzători

frigeau cuvintele caci era vară

iar eu mă ascundeam printre ele translucid și apos

plin de regrete…

- Nici tu nu ştii ce dragă-mi eşti, femeie,

Cu ochii mari şi trup de orhidee,

Când noaptea se împiedică-n cuvinte,

E-un fel de-a fi sau de-a-ţi aduce-aminte...

Ecoul vocii tale-i azi departe,

Iubirea mea, măcar un semn de carte

Să-mi laşi între coperţile tăcerii

Şi-o să aştept Duminica-nvierii

Uitând cu totul profunzimea…

Mă plimb pe plutele de nori de vată

În azurul bleu, m-afund de moale voal

Și-am pânze de păianjen fine, întinse

Să mă lipesc acolo sus, vreodată;

Sunt solul meu, în cercetare de astral...

Când voi fi tot la fel, de alb... particulele-mi ninse.

Și ochi mă dor de atâta clar, orbit de soare

M-adie vânt și-s ca un fulg, un puf de pană,

Ce-am luat…

Un câine venit

din altă lume,

de departe,

îmi tot lătra prin somn,

chemându-mă pe mine,

de nu puteam să dorm.

Prin smoala nopţii

în tăcere,

de aseară

urlă după mine

cu durere ,

de singurătate,

de întristare

şi îl aud doar eu,

înspăimântat,

cum imi trimite-n depărtare

disperata sa chemare.

După ferestre surde

oamenii cu toţii

dispar în toiul nopţii

răpuşi de oboseală

şi de…

Frunză verde de pelin

Drumul meu nu a fost lin,

Chiar din fragedă pruncie

Piedici am avut o mie,

Dar Iisus al meu cel sfânt

Mi-este sprijin pe pământ,

Maica noastră l-a rugat…

- Tu poți pleca, dar lasă-mi dimineaţa

Privirea ta să-mi ţină de urât,

Îmbrăţişează-mi sufletul cu-n zâmbet

Să-mi pot începe ziua şi atât...

Din pragul porții-ntoarce-te şi lasă

Pe patul meu un mugur alb de crin,

Să-mi amintesc c-am adormit aseară

Sub cerul drag al ochilor, senin.

Tu poţi pleca o clipă, numai una,

Că altfel n-aş…

- Te-ai infiltrat în mine ca o vrajă

Pe care am visat-o nopţi la rând,

Deşi la poarta cerului, de strajă,

Stătea un înger palid numărând

Eternităţi şi împletea tăcerea

În sfori subţiri. Anafură şi vin

Îmi aducea cât să-mi alin durerea

Şi-mi promitea că timpul e puţin,

Dar au trecut trei veacuri, încă-mi pare

Că eşti aici şi-atunci…

Dincolo de ape

Gândurile îţi…

e o plutire verde

care gravitează

nu e nici sus nici jos

caderea orbitează

nimic nu se mai pierde

am la picioare covorul de mohor

fără tămâie şi fără dangăt de aramă

am agăţat tot orizontul meu desculţ în ramă

cu lut cu apă cu pulbere de soare

le-am turnat în stropitoare

şi îmi ud umbra pe cărare

femeia care bea cafea în fiecare dimineață

mă iubește și mi-o spune blând după ce soarbe

de câteva ori.

femeia care bea cafea în fiecare dimineață

în central kevehaz în majestic cafe

în caffe florian în café de l’Opera

îmi mângâie degetele și își lasă rujul pe

unghiile mele.

femeia care bea cafea în fiecare dimineață

mă așteaptă cu un pumn de petale albastre și

îmi vorbește de noaptea în care nu a făcut

dragoste și a…

sădesc morții ca pe leguminoase în ochii de un albastru verzui ai pământului

Despre unii oameni se scrie,

Despre unii oameni se cântă,

Mâhnirea, fireşte, rescrie

De oameni ce necuvântă.



‘Năuntrul meu bate-n metal,

Ducându-mi spre sine-un afront,

Prea ascuţit şi poate letal,

Din refrenul călugăr şi ciont.



Aş vrea să particip cu pietre

La ce suntem…

Într-un an și jumătate,

De ar fi vara cât șapte,

Eu tot nu m-aș…

De ce unii oameni cred intr-o carte

Si nu cred in ei insisi?

De ce accepta minciuni

Si nu cauta adevarul?

De ce unii oameni uita sa mai

Creada in sufletele lor

Si cred in superstitii?

Tatal meu m-a invatat

Sa disting binele de rau,

El m-a ajutat sa-mi deschid

Mintea si sa fiu invatabil,

El mi-a dat putere cand eram slabit,

El m-a facut sa zambesc cand eram trist,

Va iubesc parinti dragi ca mi-ati dat…

sunt singur pe o insulă pustie

doar gândul tău mă ajută să supraviețuiesc

trec zile multe trec în agonie

fluturii toți mă amețesc

sunt singur în mijlocul saharei

în jurul meu nisipul îngroapă amintiri

căldura și răceala ademenesc o mie

de cămile să soarbă apa toată

din tainicul ocean

sunt singur în mijlocul…

Noaptea coboară în chemările mierlelor, 

Undeva pe câmp un greiere cântă o serenadă...

O greierușă îi pică în nadă, 

Împiedicându-se într-un „do major”...



Soarele se răcorește înfierbântat într-un nor, 

Undeva pe cer dintr-o galaxie o 

stea evadează...

Doar foarte scurt luminează

Pierzându-se prin praf de stele-n zbor...



Luna caută Soarele dar el a uitat-o demult;

Poate îl va găsi pe partea cealaltă mai îndată...

Iar este o…