5 - Nu ni se va deschide poarta împăraţiei cerurilor dacă n-am bătut la poarta virtuţilor. Sfântul Maxim Mărturisitorul

- Dumnezeu ne dăruieşte harul Său pentru smerenia care vine din multe osteneli. Sfântul Isac Sirul

- Omul este ceea ce mănâncă. Ludwig Feuerbach.

- Mulţi ne întristăm pentru păcate, dar primim cu plăcere cauzele lor. Cuviosul Nil Ascetul

- Dacă vrei să ai slavă, dispreţuieşte-o. Sfântul Ioan Gură de Aur

- Grija omului de Dumnezeu…

Se zbârliceşte întimbrat văzduhul

Cu norii grei înclăbuciţi de humă,

Din pântecul încârligat, chiar duhul

Înjură îndrăcit de sfânta mumă.

Se prostoveşte însetat pământul

Cu paie seci cartiruite-n pleavă,

Din lacătul marochiniu, doar vântul

Apucă-ngozorat de-o lungă ţeavă.

În urma lui, cu limba masturbată

De balele-ngroşate-n sărăcie,

O vacă scrofulentă şi ridată

Îşi lasă-n colb fumegătoarea…

De când mor
și nu mai termin!...

Toamna a venit în vie…

Monografia TRAIAN VUIA – VIAŢA ŞI OPERA

Joi, 26 septembrie 2013, Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Bucureşti a organizat si găzduit lansarea unei noi opere capitale dedicate pionierilor Aviaţiei Române.

Monografia TRAIAN VUIA –…

Aparitie Editoriala in Romania / Theophil Magus in America – 1001 Respiratii

In Brasov, la Galeria de arta “Kron-Art” a fost  recent lansata o noua carte semnata de prozatorul, poetul si eseistul Leonard Oprea:

“Theophil Magus in America – 1001 Respiratii”

/ volumul  I / ISBN…

Tot mai în ton cu nevrednicia,

vina grăbită să te-ncoroneze

psalmist slugărnicit

de vehemente chinuri

la periferia umbrei...

Valul amarei solitudini

implorând tării -

vultur izbit

de resemnări monahale.

Visezi să ți se milostivească

glasul

de armonii confuz decomprimate

din arcul avar

al desăvârșirii.

Fiori de sex împăcat

cu lipsa de miez

a orizontului edenic

imită bucuria

fărădelegii…

- Trebuie să dovedești în viață. Viața nu e un capriciu. Te supui ei. Nu te întreba de ce. E un cadou. Trăiește-ți cadoul!

- Nu am desfăcut ambalajul. Cred că e târziu acum să încep. E târziu. Am înțeles  că sunt, dar pentru cine să mai dovedesc?

- Deja îți pui întrebări. Există iubire. Iubește! Există pământ. Vorbește! Există cer. Cântă! Există copii. Trăiește! Eu nu sunt scriitor și poate că ai să râzi de mine. Ceea ce vreau, de fapt, să-ți spun e mult…

deschid o pagină goală pentru poem nou

prin cap multiple posibilităţi şi dorinţa de inedit

cititorul aşteaptă să-şi ungă poemul

pe fibra sensibilă

atîtea fibre încît renunţ la a-i mulţumi



dacă aş mulţumi cititorii empatia poetului acoperită

de kilograme de pînză păienjenească

ar necesita femei de serviciu

cafele peste cafele şi biscuiţi ordinari

însăşi viaţa poeţilor şi viaţa cititorilor e o mare pînză

de rahat



ca dovadă întindeţi…

„JURNALUL FERICIRII”- de N. STEINHARDT

„comedia inumană” a universului concentraționar comunist

În peregrinările mele ca dascăl prin satele patriei am intrat în casa unui elev al cărui bunic venise proaspăt din închisorile comuniste. L-am găsit lângă sobă, aproape un cadavru, era speriat, cu ochii rătăciți și refuza să vorbească. Atât mi-a zis : „Eu am stat în celulă cu Steinhardt!” Vorbea încet și se uita în toate părțile. „N-am voie să spun mai multe, am jurat că-mi…

timpul m-a uitat într-un colț

alunecă gol

prin topogane uriașe

se aude doar șuier de clipe

în joacă

desenez inimioare cu negru

roșul se strânge până devine un punct fix

iar eu mă-ncolăcesc în jurul lui

               . . .

te chem pe tine

cel mai adânc ascuns în carne

vreau miezul adevărului (tău)

ca să dezbrac hainele toamnelor gri

                . .…

Iau asupra-mi vina rădăcinilor:

poveri dârze la care

mă-nchin cu sfială.

Alături de ele gânguream nume

de griji peregrine

prin poeni stelare.



Izvoare demne

biruiesc stânca tăcerii.

Mângâi umerii crucii, mama se miră -

vine adesea în somnul inimii.

Păpădii fierbinți îmi lasă

pe văile frunții semne.



Cioplesc la niște vise

cu barda…

Mintea mea are pumnii luminoși ca niște lampioane în districtul roșu.

Și fiecare curent electric din creier poartă răni infinitezimale. Sunt peste tot

crustacee bolnave. La fiecare recalculare o gravidă macină pe burta ei

pietrele care m-ar putea lovi. Mintea mea impură se pregătește de iarnă

și caută o formă de sensibilitate care să se asorteze cu asta.

Mintea mea este un automaton care oferă doze de 330 ml cu infinită

tristețe. Ziua de…

adormisem

cu scrumiera sub cap 

cu mâna-ţi în pulearțul secătuit

și inima murată în vodcă



ameţit de aburul cafelei

otrăvit

de sărutul tău marihuana



obiect al tău

adormisem marionetă stricată

tocmai la zâmbet cu dreptul 

de a avea coșmaruri erotice

cu tine sunt doar o jucărie nouă

pe sfori 

din…

Peste-împietrite genuni

       o punte subțire.

Cineva mă ia de mână.

În casa mea se aude ploaia

         amestecată cu bobițe-nghețate

     tropăie ușurel

     pe spinarea aproape-amorțită.

De sus se văd umbrele cum

             se desprind de lucruri.