În casa mea e linişte,

pereţii stau să asculte cam câtă tăcere

încape în timpul de împăturire a şerveţelelor.

În casa mea se moare pe bucăţi, îngropi câte puţin şi nu chemi pe nimeni

să plângă.

În casa mea florile se ofilesc cu pământ cu tot.

În casa mea îngerii stau de şase ca după o crimă fără martori.

În casa mea păienjenii îşi fac biserici la fiecare pradă,…

     "-Tu, tu ar trebui să suferi de Alzheimer.

      -Am să-ncerc, am spus eu naivă."



    Şi-am încercat. Am găsit uitarea într-un punct negru de pe perete. Şi punctul s-a mărit şi-a-nceput să sângereze. Îi curgea apă din încheieturi. Mi s-a scurs pe bocanci şi peretele s-a…

BIZONI, PĂSĂRI, DEALURI, TEI etc. Note la o expoziţie (Copou, Iaşi)

"Bizonii" lui CORNEL RÂPANU instituie o zoologie epurată, hieratică. Ei vin din hăurile istoriei. Înainte de a fi fost plantaţi, precum într-un tabel fascinant, în cadrilajul format de plăcuţele ceramice purtând amprenta "Râpanu", bizonii aceştia, cu desenul lor abrupt şi subtil, au cunoscut numeroase avataruri. În lenta lor metamorfoză, au lăsat urme peste tot: de la Arcy la…

 …

  http://en.calameo.com/read/001073787c26795cb14c8

În fiecare dimineaţă mă întâlnesc

cu mine

îmi surâd, îmi plâng,

după cum se-anunţă ziua

Din adânc suie chipul tău

final

şi înţelegerea asemănarii noastre, pe măsură ce

mă locuieşti tot mai deplin

E felul tău de-a-mi spune că ai fi vrut

să mai rămâi, în ciuda

straniilor făpturi numite păsări şi-a

soarelui bolnav, dar care, la amiază, încă

mai poate provoaca…

http://en.calameo.com/read/00107378752a6f11be7d3

Cu Ioan Mircea Popovici

Yigru Zeltil

AGlaya

Cum să nu ai un fel maiestuos

Să lupţi cu timpul, nemilos tiran ?

Să fii mai tânără din an în an,

Cu graţia-a mai mult decât un vers ?…

Ea era la fel.  “Nu vreau!” i-am spus răspicat. “Acum 10 minute ți-am spus că nu vreau!”. Apoi mi-a fost milă și m-am simțit vinovată. Apoi nu m-am mai simțit. Acum iar mă simt.

Cred că punctele de suspensie și tăcerile spun mai multe decât cuvintele pe care le folosesc.

Mi se pare că jumătate din tristețea lumii e prinsă în piesa asta. Cealaltă jumătate, încă plutește peste noi. (Massenet - Meditation" from Thaïs).

Puțin dor de G. mi-ar fi făcut bine…

pentru că nu îmi pot abandona ochii 

fără putință de a alerga înaintea mea 

mărturisindu-mă piatră 

mărturisindu-mă cer 

voi alerga în toate părțile simultan 



singura mea pradă nemărturisită ești 

ai străzi în loc de mâini 

grădini pe limbă 

și o scară sacră rezemată de inimă 

mă întreb dacă aerul tău e asemenea vinului 

dacă înfățișarea mea te botează în…

vreo treişpe inşi

un bgp200

un cat

o basculantă

un camion

vreo şase de pe-aci

cum se aşterne lucrul acela de care

vom uita

zgomotul grămezile aerul prăfuit

pe oamenii cu lopeţi cu nivelatoare

pe unii cu descărcatul cu împrăştierea

pe alţii cu datul din cap din umeri

pe cei cu întrebările

pe cei cu verificările

pe cei cu mâinile la spate

deja din zilele următoare

vor parca aici e loc e frumos

ca…

tania a recunoscut că a gândit nopţi/ani în şir

la răzbunare/mi-ar fi aruncat vitriol în ochi

faţa s-ar fi transformat

într-o lună nouă mâncată de vârcolaci

în orbite două umbre

mai tăcute decât cei doi ucenici

în drum spre Emaus

n-aş fi înnebunit de la început

la fel cum încă o vreme îţi simţi braţul intact după amputare

aş fi continuat să mă simt atrăgător

nu doar o rană într-o bucată de carne

m-aş fi străduit să ocolesc…

(Sabia lui tata - partea a doua)

-Nu eşti Iulia Haşdeu, să ştii, spuse dumneaei cu reproş, înţelegând dintr-o privire că fata scria.

            Într-un fost flacon cu apă de colonie – gol acum -  pusese bere din butoiaşul domnului Agopian, din pivniţă. Închisese bine flaconul cu pulverizatorul cu…

am spus de trei ori de cincizeci de ori de o sută de ori

nu îmi pasă

în timp ce am analizat minuțios tencuiala 

cu atenția făcută ghem cu atenția deșirându-se

și nici bluza mea nu mai stă pe mine așa de bine

eu mă mișc ți-am spus

nu mai sta și tu așa de aproape 

m-ai putea atinge sau te-aș putea răni

sau ceva amestecat

pierzându-mă în sfâșieri

sau ceva asemănător

parcă îmi dau…

Stă amintirea-n curte singură, tăcută, lângă fântâna ştirbă

de pietrele desprinse din liantul palid, plecate spre izvor;

Cu ţoale în culori de malachit, un brotac eşuat pe-un putregai,…

Rămas bun, de la scriitorul Mircea Ivănescu...