Colind cu sufletul pentru tară,

în jur fulgii frumos zboară.

Sus pe munte bradul verde,

pământul sfânt nu se vinde.

Acasă este numai România,

binecuvântată îi este glia,

Pe acest pământ m-am născut,

aici am plâns, aici am petrecut.

Colind cu inima pentru țară,

dimineața…

- Creștini suntem, martiri de neam ne leagă

De tot ce vremea aspră ne-a furat,

Am stat la mese mari cu lumea-ntreagă

Și Brâncovenii sângele și-au dat

Pentru pământul ăsta nepereche

Cu munții plini de aur, nici acum,

După milenii Dacia străveche

Nu și-a-ntregit hotarele. Pe…

”MĂRTURII DESPRE…

Pe munte sus, brazii au înverzit,

De mulți dușmani a fost cotropit.

Fluierele tale sunt triste mereu,

Ești iubit poporul meu de Dumnezeu.

Bruma se așterne mai jos pe câmpie,

Zboară fluturii printre flori pe ie.

Trec căruțele cu bogățiile câmpului,

Răsună printre marame versurile cântului.

Curge Dunărea, malul este înverzit,

De multe ori între maluri ne-am răzvrătit.

Nuferi albi strălucesc tainic …

           Unitatea neamului românesc, se află la câteva zile distanță de comemorare, împreună cu unitatea în Catedrală a neamului românesc. Unitatea în spirit, în Duh, nu a lipsit niciodată, după vorbele din eternitate ale Mântuitorului: "Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în Duh şi în Adevăr"(Ioan: 4,24). Dar cum mulți deja sunt zombificați, erau deja oi, în vechea limbă siriacă, în limbajul de atunci, al galileanului Iisus, cum mulți sunt legați mai mult de…

Câţi îşi dau seama că sunt ciudați atunci când

sunt fericiți sau când îi încearcă acea „naturală

moarte esențială”? Ciudații au inimile nomade,

zvârlite în trecut şi adiacente melancoliilor

caligrafiate de-a-ndoaselea, pe retina Rh-ului grupei

sanguine, speranţele lor fiind imprevizibile, nerostite

şi condiţionate de claritatea inspiraţiei de moment,

în care umilințele mor nedureros, cu originile uitate

în renunțări, subtil lăcrimate către…

Când ea se va trezi din cenuşa propriilor sale simboluri,

va răguși implorând să-i fie redat anotimpul pierdut;

într-un târziu, armura de aristocrat se va desfoia subit

și un oxidat “Sunt eu!” se va scurge cu scârțâit metalic

într-o mare străină, cum un scâncet fatidic, de lebădă,

accentuat, sfidător, de insolenţa de a nu fi întâmpinat.

Ochiul amintirilor va lăcrima fantezista plăcere

a singurătăţii, descoperindu-mă pe jumătatea oglinzii

printre…

Pentru a-mi dilua intensitatea nostalgiei cuvintelor,

ce plutesc în nemărginirea pelerinajului meu, te rog,

ajută-mă să închei lunecarea pe orizontul amăgitor.

Cei care îmi privesc cu aviditate adâncul înţeleg

că nimeni nu se poate ascunde într-un pustiu, printre

vedeniile aducerilor-aminte împodobite cu aura

sentimentelor descompuse sub o retină străvezie,

îndelung decojită pentru contemplare.

Ucigător este surâsul de suprafață, bucuriile…

- E cerul plumburiu și cerne-agale

Ca printr-o sită deasă stropi mărunți,

Fulgi de zăpadă se aștern pe munți

Și-acoperă spre tine orice cale.

Aștept zăpada să coboare-n stradă,

Să-nham la sanie doi reni voinici

Și să pocnesc spre cer ușor din bici

Să-și scuture paltonul în…

Uite, zăpada îmbracă pomii dezgoliţi,

Fulg după fulg ne trezim înzăpeziţi.

Gerul năprasnic mi-a îngheţat suflarea,

Merg la întâmplare, nu mai văd cărarea.



Albul îmi place, vântul bate cu putere,

Mă lupt cu frigul şi zăpada în tăcere.

Sub un copac înzăpezit văd un om mâhnit.

Mă apropii de el şi uimită am zâmbit .



Am spus să mă iertaţi dacă am scuturat,

Creanga unui copac trist şi îngheţat.

Fulg după fulg cade mereu peste…

Țara mea, limba în care scriu, vorbesc,

Meleag de poezie și dor, în care trăiesc.

De la străbuni am primit sfânta moștenire,

Ce ar fi acest pământ fără iubire?

Aici pe munte cântă frumos ciocârlia,

Cu arma strămoșii viteji i-au apărat glia.

S-au răcorit drumeții din limpezi izvoare

Ce ar fi acest pământ fără iubire?

Noi îl avem pe Eminescu, ascultăm ciocârlia,

Mulți ne știu țara, dar ne știu bine…

- Sunt zilele mai scurte și n-au șnur

Să le atârni la gât ca pe-un breloc,

Iar noaptea-i cu textură de velur

Și torc ca un motan pe lângă foc.

Nici toamnă nu-i, nici iarnă cu omăt,

Doar chiciura mă pișcă de obraz,

Mai sorb un strop de vin poate mă-mbăt

Și-o să văd viața toată în…

Toate urmele sunt albe

îngerii s-au dezbrăcat

şi la gât cu nişte salbe

iarna a fugit din sat 

Îngerii s-au detbrăcat

însă eu n-a nicio vină

noaptea a căzut din pat

şi-a rămas doar…

- Privesc pe geam și văd ca pe-un ecran

Cum frunzele danseaz-amețitor,

E toamnă în grădina lui Ioan,

Iar vântu-i brun și bate parc-a dor

De iarbă crudă și de liliac,

De tine, despletită, frământând

Aluatul fin al pâinii în cerdac,

Cu primăvara-n păr, dar în…

Trebuie să înveți să te organizezi

Îmi spuse mama pe holul dintre camere

În timp ce îmi arăta

Cum se pun rufele la spălat

Și îmi făcea lecții de împăturire

În ce rafturi se găsesc lucruri diverse

Eu fiind destul de tulburat

După ce cu puțin timp în urmă

Întinsă pe pat alături de mine

Mi-a luat mâna un pic forțat

Și mi-a condus-o sub pântec

Până aproape de părul pubian

Să îi palpez nodulii în timp ce ea

Râdea de ei ca de niște…

- E noaptea sumbră, lupii merg în haită

La vânătoare, caută drumeți

Ce-au rătăcit cărarea prin nămeți,

Apoi pe ulițe dau câte-o raită

Să caute vreo poartă descuiată

Cu bătătura-n umbră, fără câini...

Mi-e teamă,-s singur și frământ în…

Expoziţie Agerpres dedicată Centenarului în Montreal pe 22 noiembrie 2018

COMUNICAT

Joi, 22 noiembrie începând cu orele 18:00, Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, vă invită la expoziţia de fotografie Agerpres, România : Evoluţie. Expoziţia cuprinde momente excepţionale din istoria de 100 de ani a României.



Va fi prezent domnul Răzvan Chiriță, şeful…

- E netedă, trasată din creion,

Copaci înalți, gazonul încă verde,

Un paradis grădina lui Ion,

În ea te regăsești și te poți pierde.

Spre seară nostalgii, de-un roșu pur,

Îmbracă norii albi în pelerină

Și-al fanteziei negru abajur

Pare brodat de noaptea ce-o să…