Blogul lui Remus Brad -- Arhiva Februarie 2013 (12)

Îţi mulţumesc iubita mea cu luceferi prinşi în păr

Când mă îmbrăţişezi am senzaţia că cerul,

cu miliardele de galaxii şi stele sclipitoare,

îmi dezvăluie dintr-o dată întreg misterul

păstrat de univers cu adâncă înverşunare.

Nu mai am dorinţe şi niciun fel de aşteptări,

visele mele, ce poartă chipul zâmbetului tău divin,

sunt mângâiate de minunatele îngerilor cântări

iar norocul îmi umple încontinuu paharul cu vin.

Simt că sunt omul cel mai răsfăţat de soartă.

Îţi mulţumesc iubita mea cu…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:55pm — 1 Comentariu

Ce cumplită este liniştea când tăcerea acuză

Ce cumplită este liniştea când tăcerea acuză,

când văd în ochii tăi cum se cască un mormânt

în timp ce sufletul meu nu găseşte nicio scuză

care să sfâşie al minciunilor înflorat veşmânt.

De ce îţi pleci urechea la bârfele invidiei

şi-ţi înlăcrimezi inima cu biciuitoare gânduri?

Cine stârneşte deliberat furtuna discordiei

va pieri strivit de prăbuşirea propriilor ziduri.

Încrederea este unicul liant

ce face dragostea să dureze,

să devină…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:52pm — Nu sunt comentarii

Frumuseţea ta

Universul şi-a concentrat toată strălucirea

în ochii tăi negri, mari, profunzi, fermecători,

înnobilându-ţi ca pe un scump giuvaer privirea

ce a ajuns să eclipseze chiar aştri nemuritori.

Zâmbetul atât de suav, izvorât din sufletul pur,

mi-a robit inima care te venera în taină, sfioasă,

fiindcă o sufoca timiditate ca un înecăcios abur,

dar mi-ai dat speranţe şi te întâmpină voioasă.

Eşti înzestrată cu un glas ce-mi răsună în ureche

asemeni…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:49pm — Nu sunt comentarii

Din tainicul adânc de sine

Din tainicul adânc de sine, m-am înălţat spre lumină plutind ca un fulg uşor

iar sufletul meu a înflorit asemeni unui lotus ţinut într-o cupă cu apă de izvor.

Misteriosul univers şi-a scuturat bogăţia scânteietoare de inteligenţă asupra mea

şi mi-a însemnat pe palmă că destinul îmi va fi protejat mereu de o nevăzută stea.

Nu ştiu de unde vin, nici unde mă duc, dar orizontul îmi este deschis,

când mă împiedic, o forţă nevăzută mă ridică şi simt că trăiesc un…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:46pm — Nu sunt comentarii

Când coboară seara, mă năpădesc tot felul de gânduri

Când coboară seara, mă năpădesc tot felul de gânduri,

încerc să le alung, dar trecutul nu se lasă uşor păcălit,

îşi încarcă mortierele cu amintiri, ucigătoare branduri,

ce explodează în sufletul meu de regrete şi dor pârjolit.

Se zice că timpul vindecă şi cele mai mari răni sufleteşti;

poate că este adevărat, însă întrebările rămân în memorie.

Dacă destinul ni se hotărăşte la naştere, în sferele cereşti,

mai putem să ne transformăm lupta cu soarta în…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:42pm — Nu sunt comentarii

Trăiesc la marginea imensului ocean de stele

Trăiesc la marginea imensului ocean de stele

într-o căsuţă, construită de un vrăjitor, din lut.

Razele soarelui pătrund zilnic printre jaluzele

şi mă trezesc în zori ca pe un prunc, c-un sărut.

Eu sunt un suflet tânăr într-un trup bătrân,

iubesc deopotrivă răsăritul şi apusul soarelui,

sunt liber să fac ce vreau şi nu am alt stăpân

decât inima care-mi deschide uşa orizontului.

Hrana mea de zi cu zi este numai iubirea,

o împart cu drag cu cei…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:37pm — Nu sunt comentarii

Eşti senzuală şi sclipitoare

Însăşi divinitatea, în mărinimia ei,

te-a înzestrat cu păr mătăsos, bogat,

să le facă-n ciudă nemuritorilor zei

ce stau ascunşi într-un nor întunecat.

Eşti senzuală şi sclipitoare,

în ochii tăi ca doi luceferi

lumina caldă şi îmbietoare

este aprinsă chiar de îngeri.

Buzele tale par meşteşugite

de un genial meşter făurar

ce le-a cioplit să fie dorite

asemeni unei cupe cu nectar.

Femeie răsărită ca o floare

pe marginea…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:34pm — Nu sunt comentarii

Eu sunt doar un pribeag călător

În adâncul misterios al nopţii

s-a ascuns speriată liniştea mea,

soarta pare că şi-a ascuţit colţii

şi-mi ameninţă protectoare stea.

Vremea aleargă, fugărită

de viitorul mereu grăbit

şi se roagă să fie împietrită

ca aştrii din universul infinit.

Clipa îngenuncheată

de dorinţe şi încercări

moare umilă, nemângâiată

ca toate celelalte surori.

Doar la o fereastră feeric luminată

ca în zilele vesele de sărbători,

iubirea…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:31pm — Nu sunt comentarii

Îmi aduc aminte...

Îmi aduc aminte cum alergam desculţi

prin iarba înaltă de la marginea satului,

cum cutreieram prin văgăunile din munţi

şi ne întorceam acasă la lăsarea înseratului.

În zilele când mergeam la cules de mure

îţi legai părul negru, lung, creţ, în coadă

şi ne afundam veseli şi fericiţi în pădure,

însoţiţi de ciripitul păsărilor puse pe sfadă.

Uneori, noaptea, stăteam tăcuţi pe prispa casei tale,

îmi ţineai capul în poală şi priveam împreună…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:25pm — Nu sunt comentarii

Savurez momentul

Rădăcina viselor mele a rămas înfiptă în infinit,

seva gândului călător străbate spaţiile nesfârşite

ce nu cunosc al ceasornicului inperturbabil ticăit

şi nici sângele ce curge prin venele îmbătrânite.

Vremea pare împietrită, nu vine, nici nu trece.

Viaţa mea încă este ancorată în ziua însorită,

însă simt în ceafă respiraţia grea a nopţii rece

şi lumina din sufletul meu tremură neliniştită.

Am văzut în urmă cu ceva timp răsăritul soarelui,…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:20pm — Nu sunt comentarii

Dă-ţi şansa ca sufletul tău să se purifice

Norocul se învârteşte mereu, ca un mic zar,

rotit de legi ce rămân omului necunoscute;

în stupul universului expansiv şi fără hotar

se ascunde printre stelele sclipitoare şi mute.

Visătorul îşi împleteşte din dorinţe o scară

şi poate urca pe ea cu gândul până la stele,

dar când neîmplinirea devine inimii povară,

depresia stinge strălucirea multora dintre ele.

Dacă între suflet şi minte nu este armonie

întunericul pune repede stăpânire pe…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:16pm — Nu sunt comentarii

Străluceşti peste destinul meu ca o stea

Străluceşti peste destinul meu ca o stea,

eşti candela ce luminează în fiecare clipă

icoana sfântă a iubirii pictată în inima mea

de farmecul tău ce nu a făcut deloc risipă.

Când eşti lângă mine simt cum devin zeu nemuritor,

speranţa creşte şi înfloreşte precum un mac sângeriu

într-un lan mare de grâu, prevestind un minunat viitor

în care drumul nostru va avea culoarea spicului auriu.

Dacă eternitatea ar putea fi de la creator cumpărată

mi-aş…

Continuare

Adăugat de Remus Brad la Februarie 9, 2013 la 1:12pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor