Daniel Vișan-Dimitriu's Blog (50)

Doar tu

Poți face orice c-o privire sau gând

din care să simt că îmi ceri să îți vând

bucăți de dorință sau metri de dor

din tot ce-mi aduni pe-al iubirii fuior.

 

Îmi cumperi tristețea c-un zâmbet duios,

și zilele reci c-un surâs languros,

îmi ștergi cu un cântec dureri ce-au rămas,

și-mi iei tot ce vrei cu dulceața din glas.

 

Arunci în neant ce-ai luat, căci nu vrei

nimic din ce cumperi. Tu vrei, doar, să-mi…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Aprilie 12, 2016 la 12:55pm — Nu sunt comentarii

Dor străin

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Aprilie 5, 2016 la 5:20pm — Nu sunt comentarii

Doar o lacrimă

Sărută-mă, iubește-mă și lasă

ca norul din furtuna otrăvită

ce-n suflet m-a lovit, dezlănțuită,

să plece de pe pieptul ce-mi apasă.

 

Sărută-mă și iartă-mi chiar tristețea

ce m-a cuprins sub marea greutate

a clipelor mai reci, nemeritate,

și adu-mi iar lumina, frumusețea.

 

Iubește-mă cum n-ai iubit vreodată,

iubește-mă de parcă tot Pământul

ar fi cuprins în lacrima vărsată,

 

sorbind-o…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Martie 30, 2016 la 7:19pm — Nu sunt comentarii

Re-boot

E un program mai vechi și nu prea merge,

Dar, poate se rezolvă c-un restart,

Căci o bootare-i început, e start,

Iar dacă nu va merge, îl voi șterge.

 

Sistemul a pornit de-acum o viață,

Programul, mai târziu s-a încărcat,

Și-a fost frumos, a fost cum am visat,

Cu soare, câțiva nori, puțină ceață,

 

Dar, pe total, a fost o bucurie

Și sper să meargă, trebuie-ncercat,

Căci să îl șterg ar fi o…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Martie 9, 2016 la 2:19pm — Nu sunt comentarii

Drumul drept

Pe unde,-acum, mă cauți, nu mai sunt:

M-am izolat spre zorii-ndepărtați

De-un loc în care nu vreau să înfrunt

Urgia unor nori învolburați.

 

Voi aștepta ca gândul meu senin

Să fie-nconjurat de-un cer la fel,

Iar zboru-mi singuratic prin destin

Va fi pe note dulci, de menestrel.

 

Eu nu am scări cu trepte de prisos,

Nu am frânghii, și nu privesc în sus

Plutind asemeni unui albatros,

Dar zbor și…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 14, 2016 la 10:19am — Nu sunt comentarii

Tu știi?

De unde vii? Din care gând ascuns,

de care n-am știut și-acum îl văd,

îl simt, îl mângâi, vreau să-l mai revăd

și, la-ntrebare, să găsesc răspuns.

 

Și … cine esti, îmi spui? Aș vrea să știu

cum de-ai venit. Ești zâna din povești?

Așa îmi pari atunci când îmi zîmbești

sau când în brațe-mi vii, al tău să fiu.

 

Știu, ești aceea care-am vrut să fii,

ești steaua, nimfa, tot ce am visat

și am dorit…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 14, 2016 la 10:18am — Nu sunt comentarii

Întâmplarea de a fi

Străbat dimensiuni prin porți celeste

deschise mie,-ntr-un etern acces,

de ceea ce, nici azi, n-am înțeles

de ce, și cum, și nici chiar … cine este.

 

Și trec din viață-n viață, poartă-n poartă,

prin lumi de-o clipă-n care mai trăiesc

atât cât să cunosc și să iubesc

exact cum îmi dictează câte-o soartă.

 

E totul programat, așa îmi pare,

să schimb ceva nu pot și mă complac

în lumi ce, doar în timp,…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 9, 2016 la 9:04am — Nu sunt comentarii

Pădurea moartă

Era o pădure în care, demult

ceva s-a-ntâmplat, căci pustiul din ea

-îmi spune legenda ce astăzi ascult-

pe nimeni nu lasă acolo să stea.

 

Sătenii se-nchină și fac un ocol,

cu ochii-n pământ și privind speriați

copacii pădurii cu sufletul gol,

ce par că sunt paznici pe veci blestemați,

 

Căci mulți au fost martori războiului dur

în care oșteni pământeni au murit

în lupta cu oamenii marelui…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 9, 2016 la 9:03am — Nu sunt comentarii

Răbdare

Te-aștept cum un deșert așteaptă ploaia,

sau o vioară mângâieri pe coarde,

te-aștept să-mi stingi, din suflet, vâlvătaia

căci dorul ce îl simt în mine, arde.

 

Cu gânduri ce se-nvârt pe o spirală

în jurul tău, atrase ca-ntr-o vrajă

în sarabandă caldă, rituală,

aștept ca trupul tău să-mi fie strajă,

 

Să liniștească flăcările care

îmi fac privirile să strălucească

aidoma cu razele de…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 7, 2016 la 7:39am — Nu sunt comentarii

Sonetul nostru

De-ar fi să îți descriu un fir de dor,

sau forma și culoarea unui gând,

aș face-o cu plăcere, ca și când

eu însumi aș fi dor, sau gând, sau zbor,

 

Dar dacă-mi ceri descrierea s-o fac

la ce simt pentru tine, mi-ar fi greu,

căci nu pot, dintre noi, să rup un eu

cu care să încerc să-ți fac pe plac.

 

Nu-mi cere, așadar, să îți pictez

iubirea mea, sau sufletul, în vers

și cere-mi doar un gând să…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 7, 2016 la 7:38am — Nu sunt comentarii

Tabloul vieții

Descrie-mi, c-un penel, întreaga viață,

dar fă-o-așa cum aș fi vrut să fie:

ferită de momente ce îngheață,

căci s-antâmplat prea multe să îmi fie!

 

Acoperă-mi c-un văl copilăria

prin care am trecut atât de iute,

și pune în culori doar armonia

poveștilor de-atunci, neîntrecute.

 

În zona cu furtuni, așează-mi părul

așa încât să pară unduire

prin lumi în care caut adevărul,

și nu-mi picta în…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 3, 2016 la 5:27pm — Nu sunt comentarii

Tropotul drumului pustiu

Se-aude un tropot pe drumul străvechi

Ce trece prin codrul de cețuri ascuns;

E-aproape, e iute, pulsează-n urechi,

Și simt cum, din suflet, ceva i-a răspuns.

 

Un strigăt sălbatic e tot ce aud,

Cutremur de simțuri revarsă fiori

Pe trupu-mi ce arde sub gheață. Asud.

Dorințe ciudate-și iau zborul prin pori.

 

Din cețuri se-ncheagă o formă pe drum

Și totul devine un calm dureros

În care tăcerea…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 3, 2016 la 5:27pm — Nu sunt comentarii

Poiana iubirii

Să mergem, iubito, la munte,

în primele zile din an,

când brazii au plete cărunte,

ițite sub albul turban.

 

Să facem un foc în poiana

în care, sub stratul de nea,

poveștile-așteaptă doar pana

ce-n vers, de uitare-ar salva.

 

Ne fie o ciornă zăpada ,

iar albul din jur, fi-va scut

la tot ce n-ar face dovada

că-i pur tot ce noi am avut.

 

Căci este poiana iubirii

în care,…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Ianuarie 2, 2016 la 3:32am — Nu sunt comentarii

Ultima zi

Se’nalță, născute

din liniștea nopții,

valuri de vise,

în pace deplină,

fulgi de speranțe

în zbor spre lumină,

balanțe de gânduri

ce par echinopții.

 

Se’nalță spre cer

într-o rugă lăptoasă,

amestec de alb

și de nori cenușii,

de doruri pierdute

pe țărmuri pustii

umbrite de aripi

ce-n urmă le lasă.

 

Sunt clipele zilei

când anul se curmă,

linii de…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 31, 2015 la 2:07pm — Nu sunt comentarii

Grai eteric

Privesc o stea. Am lacrimi în privire

și-n suflet am o gheară care strânge

iubirea-mi care suferă și plânge

de dor, de vis, de stea, de amăgire.

 

Privesc o stea lucind în întuneric

și-o rog, pe cerul meu, să se oprească

o clipă doar și, poate, să-mi vorbească

în graiul neștiutului eteric.

 

“Iubită stea,

promite-mi începutul

din nopțile senine

și albastre,

primește-mbrățișarea

și…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 29, 2015 la 12:51pm — Nu sunt comentarii

Tu vei veni

Cabana noastră-i goală fără tine

și azi, când a trecut o altă zi

în care mi-am dorit atât să vii,

ca brațele-mi să-ți fie ca un fort

ce te-nconjoară, cu mișcări feline,

în zâmbetul iubirii ce ți-o port.

 

Te-am așteptat, cu gândurile pline

de tot ce-nsemni, de tot ce-nseamnă “noi”,

sărutul, râsul, ochii tăi vioi,

de glasul tău, ce-asemeni unui cânt,

trimis din cer iubirea să-mi aline,

îmi spune că…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 27, 2015 la 6:49pm — Nu sunt comentarii

Linia destin

De-ar fi ca furtuni să-ndrăznească

Iubirea din noi să scufunde,

Uita-voi de forma-mi lumească,

Putere-mi voi trage din unde,

Taifun, răsărit de niciunde

Voi fi, cu putere zeiască.

 

Cu tine alături, sunt stâncă

Ce-aruncă talazuri spre ceruri,

Sunt forța din bezna adâncă

Ascunsă-n eterne eteruri,

Sunt focul ascuns printre geruri,

Iar tunetul vocii mi-e râncă.

 

Tu-mi ești și zeiță, și…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 19, 2015 la 12:54pm — Nu sunt comentarii

Strunele iubirii

Îmi ridicasem zidul meu de gheață

în jurul unui suflet prea rănit

de tot ce-a fost frumos și s-a sfârșit,

lăsând în urmă numai nori și ceață.

 

Tăcerea mea era, și ea, închisă

în zidul gros și rece dinprejur,

căci mă feream de gândul cel impur

ce-ar fi călcal prin liniștea promisă.

 

Așa eram, dar tu, venind spre mine,

în lumea-n care merg atât de des,

mi-ai fost aproape și ai înțeles

că poți…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 19, 2015 la 12:53pm — Nu sunt comentarii

Copacul nimănui

În adierea serii, sub el, priveam spre zări

plecarea primăverii, cu ale ei cântări;

În vara cea toridă, stăteam la umbra lui,

copacul nostru falnic, de fapt, al nimănui.

 

Sub ploaia toamnei triste, din norii ruginii,

copacul de departe plângea din frunze, știi?

Simțea că vine iarna cu zâmbetul de ger

și suferea la gândul că, încă, e stingher.

 

Era copacul falnic din visul ce-am avut

în noaptea când un…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 17, 2015 la 6:11pm — Nu sunt comentarii

Drumul meu

Eu mă retrag, un timp, acolo unde

lumina-ncearcă să pătrundă, iar,

când, dinspre întuneric, mai pătrunde

o fiară cu aspect tentacular.

 

E-un loc retras la margine de gânduri,

în care nu contează niciun vis,

un loc în care nu găsești intrânduri

ce ar permite pași spre compromis.

 

Îmi retrimit iluziile-n valuri,

iar planurile-n mare mi le scurg,

și-aștept ca, prin eternele portaluri,

distanțe…

Continuare

Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu la Decembrie 17, 2015 la 6:10pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor