Mariana Pancu's Blog (100)

shadow in beethoven's silence

mai bine rămâneai visul meu

să nu-ţi fi atins trupul pian fosforescent sub degetele mele

să nu fi răsunat beethoven's silence

când te iubeam cu ochii închişi

de teama umbrelor noastre luptându-se pe tavan



mai bine rămâneam umbră

să nu mă fi atins niciodată soarele tău

să fi rămas planetă solitară lipsită de viaţă

cu tristeţea singurul modus vivendi

care mă făcea fericită



acum nu mai ştiu cum să trăiesc fără tine

sunt un orb care… Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 26, 2016 la 5:26pm — Nu sunt comentarii

război şi pace

când taci

dorul meu devine scutierul tăcerii tale

flutură steaguri albe

în războaiele cu tine

cu ceilalţi

cu umbrele tale

nu există armistiţii

nu există învingători

doar un cântec de mierlă

într-o amintire spânzurată de ramuri

în semn de pace

doar culori

care nu mai acoperă nici un trup…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 2, 2016 la 5:02pm — Nu sunt comentarii

road to hell

e primăvară dar sunt oarbă

de când ai plecat magnolia a mai murit o dată

am încetat să-mi mai socotesc anii

după numărul petalelor care au căzut peste amintirea ta,

să-ţi marchez…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Aprilie 15, 2016 la 6:24pm — Nu sunt comentarii

câtă vreme există aer, nu există absenţă

nu există absenţă

doar un aer ce doarme stingher alături de tine

când închizi ochii are forma trupului meu

când deschizi ochii îţi zbor speriată dintre pleoape

rămâne un parfum ascuns în podul palmei tale

caută-mă



nu există absenţă

există o mare fără valuri strecurată în cutia mea cu bijuterii

printre…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Martie 27, 2016 la 11:12am — Nu sunt comentarii

vine o zi

recunoşti, asta eşti,

o hartă care aşteaptă să fie descifrată

cu un x mare şi roşu ce marchează locul unde

ţi-ai ascuns unica fărâmă de suflet

până acolo ai trasat un drum cu sens unic

cu o singură condiţie de respectat

ajunge la ţintă cel care

supravieţuieşte primului pas



între două aşteptări

inima ţi-a crescut chircită de teamă

cu fiecare bătaie,

două rânduri de sârmă ghimpată

îi scrijelesc pereţii cu…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Martie 5, 2016 la 7:07pm — Nu sunt comentarii

epitaf pe o floare alba de lotus

la început eşti doar o pasăre

care nu cunoaşte zborul

priveşti viaţa printr-o fereastră îngheţată

îţi desenezi aripi cu vârfurile degetelor 

planezi într-un zbor imaginar în care

unitatea de măsură a fericirii e anvergura umbrei

pe care o laşi pe pământ

cu timpul îţi spui că nu ai nevoie de aripi când cauţi perle

ţi-ai scris deja epitaful pe o floare albă de lotus

care ţi-a crescut otrăvitoare din piept

dăruindu-ţi iluzia zborului

în timp…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Februarie 19, 2016 la 7:07pm — Nu sunt comentarii

albatroşii care nu vor să moară

e acelaşi vis în fiecare noapte, 

un zbor neîntrerupt spre un ţărm

întins de la un capăt la celălalt al zilelor mele,

de la un capăt la celălalt al nopţilor tale,

deşi nu te văd, ştiu că eşti acolo, 

mă aştepţi, îţi simt respiraţia sacadată 

nu-ţi ştiu chipul, doar mirosul amar al pielii tale 

de om care doarme puţin

pe care îl recunosc dintr-o mie de alte vieţi 



şi abia reuşim să ne reconstruim cuibul 

că fiecare pleacă-n lumea…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Ianuarie 10, 2016 la 9:02pm — 2 Comentarii

porte-bonheur

exista undeva un oraş plin de statui 

era singurul în care puteam respira împreună

pe străzile albe care cântau din pietre şi ziduri 

ne plimbam fericiţi, aveam pe umăr un pescăruş păzitor 

un porte-bonheur care ne-ajuta 

să nu ne transforme cântecul straniu în iubiri fără suflet



acolo am născut unul în celălalt un puzzle ciudat



eu te iubeam precum…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Decembrie 27, 2015 la 11:40am — Nu sunt comentarii

if you love somebody, let him free

în casa bunicii crăciunul avea un parfum aparte

a mere coapte, turte cu nuci şi scrijele

portocalele, un lux pe care mama şi-l permitea rareori,

le puneam în brad minunâdu-ne de frumuseţea lor,

erau cadoul perfect pentru noi



colindatul era aventura pe care o aşteptam înfriguraţi

tot anul, numărând zilele, apoi orele şi minutele,

fiecare bănuţ adunat însemna o comoară cu care 

puteam să-mi cumpăr apoi stiloul chinezesc …

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Decembrie 20, 2015 la 5:30pm — Nu sunt comentarii

în pas de deux

în fiecare dimineaţă Dumnezeu se aşează între noi

ne trezeşte şi dă startul 

cine va ajunge să acopere primul ochii celuilalt

va câştiga



eu trasez apăsat şi fără grabă o linie foarte dreaptă 

(o pretenţie de femeie perfecţionistă)

cărămizile mele cântă şi dansează pe muzică fado

creând între noi un zid mai mult decât perfect

cu propriile…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Decembrie 19, 2015 la 10:00pm — 2 Comentarii

unde eşti când eşti lângă mine

cel mai greu nu e să mă arunc în gol

ci să mă hotărăsc să fac asta

să-mi doresc întunericul

să privesc cum devin un liliac trist şi amnezic

visând o lumină de care am fost îndrăgostită cândva

pe care astăzi o pierd printre degete

pentru că nu o mai recunosc

cel mai greu nu e să mă arunc în gol

ci să accept să-mi numere alţii până la trei

să-mi urle în urechi: "sari”

iar eu, nedumerită, să privesc mai întâi hăul,…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Decembrie 16, 2015 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

o alintai luna

ea încerca să trăiască printre oameni, 

tu o alintai şi îi spuneai luna,

îți intrase în suflet într-o rătăcire de-o clipă,

era un licurici căruia, în loc de aripi,

îi crescuseră brusc picioare și mâini,

a învățat cum să-ți meargă prin inimă pe vârfuri, 

fără să-ți trezească demonii, 

căutând drumul la lumina albă din vârfurile degetelor

a reuşit să-ți îmbrățișeze…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Noiembrie 11, 2015 la 6:50pm — Nu sunt comentarii

parfum de femeie

în orice femeie trăiesc două suflete, siameze,

unul veșnic nefericit, unul veșnic îndrăgostit,

împart aceeași inimă, aceleași artere, dar fiecare

își poartă feromonul secret pe brațe, ca pe un trofeu

câștigat într-o luptă în care, ca să învingi,

trebuie să jertfești ceva drag



o femeie nefericită își poartă parfumul ascuns

între pleoape, în irisii care au uitat să se mai dilate,

sub ridurile care-i amintesc în oglindă …

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Septembrie 23, 2015 la 8:01pm — Nu sunt comentarii

soarele gol

uite, în nord se-adună cocorii și pleacă,

pe cer se desenează harta unei foste mari iubiri

numeri o mare, un munte, o altă mare, un alt munte,

o salcie, un corcodus, un salcâm, un liliac,

nimic n-a reușit să ne țină așteptarea în viață

din oglindă mă privește captivă o străină,

pe care nici o șuviță din părul tău nu o mai…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Septembrie 18, 2015 la 6:49pm — 1 Comentariu

blacksad

am văzut cândva un film în care eroul îngheţa timpul

şi aş vrea să-i pot urla şi eu aşa: freeze!!!

iar el să înceteze brusc să-mi mai rânjească în faţă

hands up!! (ştiu că în buzunarul stâng are un praf magic 

care mă poate ajuta să redescopăr

în căuşul palmei căldura obrazului tău)

însă timpul se apleacă sarcastic peste mine 

îmi şopteşte la ureche un secret: 

şi Dumnezeu oboseşte şi îl dor picioarele uneori



n-am înţeles ce a vrut…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la August 2, 2015 la 4:20pm — Nu sunt comentarii

nothing else matters

eşti într-un vis

din care-ţi doreşti să te trezeşti 

şi nu reuşeşti

eşti în genunchi pedepsită să scrii:

nimic altceva nu contează

o dată

de două ori

de o mie de ori

în toate spaţiile goale din viaţa ta

pentru că ai uitat cum e să fii fericită 

pentru că minutul tău de iubire 

are întotdeauna 59 de secunde 

și nu s-a inventat încă mai multă linişte

decât îţi oferă reacţia voastră 

de neutralizare rapidă



ce nu…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 25, 2015 la 5:22pm — Nu sunt comentarii

nopţile din gran canaria

zi de zi

ne-am construit din realităţile noastre

o irealitate perfectă 
care ne cuprindea unul într-altul
doar în gran canaria

trăiam în cascadă

într-o succesiune de frame-uri

care ne-au rămas scrijelite pe trupuri
două cărţi braille
mai greu de înţeles

decât limbile acelea moarte 

atât de demult

încât nimeni nu mai…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 22, 2015 la 8:30pm — 2 Comentarii

fahrenheit 451

în grădina doamnei vântu de la scara b

îmi făcusem locul meu secret

între două tufe de trandafiri albi de dulceaţă

un fel de cupolă magică

prin care urcam la cer ca pe vrejul lui jack

îţi spuneam uite suflete în nori 

un elefant se legăna pe o pânză de paianjen

şi fiindcă ea nu se rupea 

ne aşezam amândoi la capătul…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Iunie 21, 2015 la 1:31pm — 4 Comentarii

too much heven

crăciunul era singurul timp care ne strângea împreună, 

pentru asta juram în fiecare zi, cu mâna pe inimă 

şi degetele încucişate la spate, 

că am fost cuminţi, am mâncat tot şi am ascultat-o pe bunica, 

ea zâmbea, cred că avea o oglindă fermecată 

pentru că nu știu cum făcea, dar întotdeauna, 

întotdeuna ştia când adevărul era doar al meu

seara, avea mâini magice…

Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Mai 23, 2015 la 11:08am — Nu sunt comentarii

jocul ielelor

singurătatea e fascinantă

privită din interior e cimitirul

în care se retrag cuvintele să moară 

când pupilele nu se mai dilată

pleoapele cad 

rămîne o linişte aspră

peste care amintirile păşesc pe vârfuri

împărţind lumânări 

pentru sufletul celor morţi

îţi arzi patimile

pentru sufletul celor vii

jertfeşti o dragoste 

fără lumină 



privită din exterior 

singurătatea e tăcerea care dă valoare 

celor 25.000 de…
Continuare

Adăugat de Mariana Pancu la Mai 10, 2015 la 7:15pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor