Daniel Caimac's Blog (5)

De nuntă într-o Nichită.

De nuntă într-o Nichită.



-Descalță-te iubito, acum că ai intrat,

Îndrăgostită-n lumea mea, unde există şi păcat.



-Descalță-te iubitul meu,

În viață am vrut şi prinț, am vrut şi zmeu,

Descalță-te acum, că te-am găsit,

Ca să te port în suflet, tot, mereu.



Desculți în propriile noastre lumi

Vom spune tuturor că nu există culmi,

De netrecut în astă viață,

Când doi e noi, duminica la piață.



Cuvântul e iubirea omului față… Continuare

Adăugat de Daniel Caimac la Ianuarie 27, 2015 la 10:01pm — Nu sunt comentarii

Rima Singur

Singură stă cafeaua de dimineaţă,

Ibricul îmi fierbe pofta de viaţă,

Nimeni cu ceaşca-ntr-un prezent vis-a-vis,

Gol este patul unde tu nu mai vii.

Un tot mult mai altfel curge mai lent,

Rămas-ai tu într-un tatuaj permanent.

Singur e cerul ce n-are pământ,

Icoana-ţi mi-aduce aminte ce-i sfânt,

Norocul e un tip surdomut şi prezent,

Goneşte tembel pe acelaşi monofirmament.

Uitarea pare a fi o reală virtute,

Rătăcită prin gânduri violent…

Continuare

Adăugat de Daniel Caimac la Ianuarie 22, 2015 la 3:30pm — Nu sunt comentarii

Rima lunetistă

Iubirea hrăneşte îngerii din noi

Mai mult sau mai puțin vii din eu tu şi voi

La poarta cerului dorm lacrimi de vânt,

Iar mântuirea se ceartă în muşuroaie născute în gând...





Ieri am auzit că îngerii merg cu pantofi verzi

Pe semne că nebunia normalului e în ceea ce vezi,

O sâmbătă, e tot ceea ce îți cer,

Oricum totul se scurge în acelaşi alb gri negru efemer.





De fel, povestea e cusută cu ață,

Mai cântă cuvintele, în doi,…

Continuare

Adăugat de Daniel Caimac la Ianuarie 21, 2015 la 10:00am — Nu sunt comentarii

Cursul nopții.

Solzii râului ce şerpuieşte-n noapte
Adulmecă-n aval mirosul secundelor în şoaptă coapte
În întuneric străluceşte mai mereu frenetic lumina plină de păcate
Spre ziuă curg, agale, ore rupte, sparte.

Adăugat de Daniel Caimac la Ianuarie 21, 2015 la 9:30am — Nu sunt comentarii

Rima A Prim

Dragă picătură, îți spun de pe acum!

Nu mai putem împărţi aceeaşi sticlă.

Picătura Eu se scaldă în alte recipiente.

Şi ce dacă avem aceleaşi molecule?

Îţi las drept amintire dopul pe care ţi l-ai dorit atât de mult,

Atât de mult,... încât ne închideam amândoi pe furiş doar când vroiai tu.

E mai bine fără dop.

Dopul avea perspectivă limitată.

Sunt liber să mă amestec cu care parte din aer vreau…

Continuare

Adăugat de Daniel Caimac la Ianuarie 20, 2015 la 5:30pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor