Blogul lui Daniel Aurelian Rădulescu -- Arhiva Octombrie 2017 (13)

Stând de pază

 Când mi-am făcut calcul cât sunt,

am găsit spațiu mult, din tine ocupat,

pe un piedestal,

un minaret în care locuiești, loc sfânt

și cui mă închin neîncetat,

eu, un bonzai oriental,

ce te apăr, stând de pază,

să-ți rămân în deșertul rătăcind, o oază...

mai plec și sol de gând…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 28, 2017 la 8:21pm — Nu sunt comentarii

Comentariu la...

Cum ce-i banal mereu evit,

nepunctuat, nediacritic,

iar versu-i... neversificat,

nu m-aș fi, de altfel, implicat,

dar cred că se pretinde a ști

c-”a ieșii”, ”a simții”, n-”ar acoperii”...

că un singur ”i” e gramatical,

deci vot se pare, e ireal!

Sper să nu fie... vreun…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 27, 2017 la 8:18pm — Nu sunt comentarii

Frumuseți nesigure

Cum de frumos

se leagă de extaz

și cum frumos se vede?...

Doar că ni s-ar fi spus în ce a crede,

o formă aparte de obraz,

ceva mai vaporos...

Și e frumos urât,

grotesc,

sau inestetic se decide…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 26, 2017 la 10:04pm — Nu sunt comentarii

Timpi

 În orice faptă e o prima oară,

Cum prima dată este o scuză

Iar niciodată, poate, o acuză

Ori jurământ la ce-o să piară.

Întotdeauna e-o angajare,

Un gaj de neîntrerupt credință,

Sau atestat de elocință...

Cel mai adesea-i o încercare.

Arar zis…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 22, 2017 la 1:04pm — Nu sunt comentarii

Prezentare

Sunt tot deschis în file albe, o carte

Să mă citești fără cuvinte scrise, perlă,

Sidef să-ți strălucesc pe gât cu glas de mierlă...

Să fiu în gândul, amintit dalb, din departe.

De câte ori visezi să mă topești o nea

Din cristale-infinite, să te atingi pe gene…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 21, 2017 la 8:14pm — Nu sunt comentarii

Punct fierbinte

Fulger aș vrea să țin în palmele făcute pod,
să strâng ca într-un căuș
ceva nepieritor
și să îmi ard din munte, să mă fac fum, un nor,
să scânteiez pe cerul jucăuș
întins într-un venin miriapod
atotdistrugător,
o bulă de lumină ca de pluș,
ca un vampir, doar brațe, dinți, apod
și veșnicii să dau din mușcătura ca de un arcuș,
din șerlac îmi scuipând tunet, fior...
poate o-i fi Dumnezeului, un punct... de arătător.
31.03.2013

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 20, 2017 la 9:33pm — Nu sunt comentarii

Poezie XXX

Vă las gust ”satisfăcut”,
v-am răspuns la ignorare
să scăpați de cazna mare
să-mi vedeți numele slut,
poezindu-mă-n prostie
pe-acest site, ce ”naiv” vrea
și mă plec, grăbesc pingea,
să vă las... luminăție (?!?).

Ps. 
E mai mult ... o parodie
despre-un site, ce-l las, în vrie...
31.03.2013

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 11, 2017 la 7:49pm — Nu sunt comentarii

A, sexie

Îmi port sexul cu mine și, este aproape zilnic, cred,

Pentru că nu-i remarc sigur mereu utilul, ori prezența

Prins în tot felul de întâmplări în care să purced

Cât pot de voluntar... să-mi evit altora absența.

Parcă n-ar fi un general valabil, nici oricând

Fiecăruia și, nici același pe tot lungul vieții,

Fiindcă-i…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 9, 2017 la 5:26pm — Nu sunt comentarii

Ne... sfârșit

Dacă legea a treia a dinamicii se aplică în fizica universală,

atunci moartea ne-ar da un recul, cu o forță egală...

păcat, de atâta școală!

Cum nașterea se spune că nu poate fi din nimic, niciodată,

eu fiind deja, e clar că exist dinaintea nașterii eternității...

și nici nu mai văd rol, posterității!…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 8, 2017 la 7:37pm — Nu sunt comentarii

Uscate lacrimi

Când mă mai plâng,

Mi se ciupesc din strune,

Întinse aproape a rupe, bune

Cât încă nu mă frâng.

Când mă despart,

E ca și un ecou,

Ce se întoarce afazat...

Târziu și deformat de hău.

Când încă mai visez

Sunt ca un…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 7, 2017 la 10:05pm — Nu sunt comentarii

Atrofieri de-un cânt de lebădă

Mi-e frică să mai nasc, că și condamn la moarte

și să aud am teamă, că-s multele... cerințe,

iar mână țin la ochi urât să nu deșarte

și-mi pun mănuși s-am simț, atrofiind silințe

de atingeri, rău murdare... doar gust îmi stă pe limbă,

amar de atâtea frici ce viața mi le plimbă.…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 5, 2017 la 2:49pm — Nu sunt comentarii

De mână proprie

Mă port, cu multă grijă, în palme

cu linii de destin deja trasate,

îmi numărând, pe degetele atât de scurte,

cât îmi lipsește dintr-un secol să-l ating

și, mă strecor prin ele; întâi copil din basme,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 3, 2017 la 5:52pm — Nu sunt comentarii

Timpul omătului



Încă sleit timpul s-așarnă

Să frigă mâini, obraji să ardă,

Să umple sol, alb să nu piardă

O pururi, pură, castă iarnă.

Se plimbă-n nori stafii grizate

Suflând…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 2, 2017 la 5:37pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor