Blogul lui Eunescu -- Arhiva Februarie 2012 (11)

e EA! e EA! e EA!

seară de mai, adunată în ghetoul de seri

fără culoare

cu care îmi întâmpin dimineţile.

nici nu ştiu când s-a făcut seară.

a plecat să se culce obosita zi

şi a rugat-o pe ea, seara, să îi ţină locul

până va adormi cerul.

şi numai ce am deschis ochii

după ce îi închisesem, ostentativ,

la schimbul de drapele,

că ceva mi-a intrat prin stânga pupilelor,…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 27, 2012 la 9:30am — Nu sunt comentarii

Cine eşti tu, fată cu nume rostit?

Cine eşti tu, fată cu nume rostit

fără să fi ştiut vreodată că eşti,

aşa cum mâinile mele ştiu că este

scoarţa copacului

de care mă şterg de furnici?

Poate că întrebarea pe care o întreb,

despărţită în litere mici,

fără sunete,

doar cu o respiraţie grea între ele!

Poate privirea pe care o privesc

încremenită în lănţuirea stătută

a unor cuvinte

pierdute intr-o mare fără fond!

Poate chiar acest poate

pus la…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 26, 2012 la 2:14pm — Nu sunt comentarii

Noroc Nichita, noroc nume

ochii lui mari, albaştri,

au venit să îmi despice ochii,

curioşi să afle cum se mişcă pupilele

în mijlocul unui curcubeu.

retina din ochii lui albaştri

a dat la o parte retina ochilor mei verzi

şi a pătruns adânc în globul ocular,

spunându-mi, cu glasul său catifelat dar hotarat:

taci !.

taci şi bea !

eu am să zbor un timp

printre porumbeii şi gaiţele porumbace ale ochilor tăi,

poate mai descopăr o planetă.

am stat cuminte…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 24, 2012 la 7:25pm — Nu sunt comentarii

Gând de Dragobete

gândul meu, preschimbat în fulgi de zăpadă,
se aseaza pe marginea genelor,
hotărât să dea la o parte pojghiţă de cer
sub care îţi ascunzi inima

gândul meu, întrupat în boabe mici ,
de ghiaţă fluidă,
coboară pe întorsura obrajilor
hotărât să deseneze, cu lăuntrul său,
conturul unor buze, ţinute secret.

gândul meu, rupt din gândul tău,
merge la hora din sat
pentru a săruta un dragobete.

Adăugat de Eunescu la Februarie 24, 2012 la 10:27am — Nu sunt comentarii

Dimineţi de Dragobete

pe marginea unui februar,
jumătate iarnă, jumătate gând,
spiritul tău îşi ia mâinile, îşi ia picioarele, îşi ea ochiul,
şi desenează ghiocei.

buzele tale desenează şi ele semne noi
pe buzele imaginare ale unui cavaler în zale.

eu, prizonierul poveştilor ascunse sub zăpadă,
încerc să fiu floarea care răsare
în raza unei dimineţi de dragobete.

Adăugat de Eunescu la Februarie 24, 2012 la 10:11am — Nu sunt comentarii

Adaus la sunt

sunt… încerc să spun ce sunt

în înşiruirile nefireştilor legi

peste care o mâna grea leagă noduri abstracte:

sunt sigur o amintire

a unor lanţuri despre care nu se ştie nimic,

altfel nu aş avea acizii ribonucleici răsuciţi

ca o scară de zale fusiforme.

sunt sigur o plăsmuire de gând,

altfel nu aş avea puterea să visez despre

timpuri paralele cu timpul meu.

sunt sigur un descântec din preistorie,

altfel nu aş merge mereu la…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 23, 2012 la 6:43pm — Nu sunt comentarii

Daţi drumul la câini

Daţi drumul la câini, la câini mari,

la câini negri, la câini lupi;

obligatoriu negrii, obligatoriu lupi,

să sfâşie carnea ce încă mai ştie

de tine,

de mine,

de noi,

de filozofica adâncire în iubire,

de ancestrala nevoie de amor.

Daţi drumul la câini,

să sfâşie, să muşte, să rupă

bucăţi mari, de carne cu sânge,

de sânge cu carne,

să împrăştie vântul ce-a purtat vise,

să alunge stolul cu porumbeii de dor,…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 22, 2012 la 7:40pm — Nu sunt comentarii

Noi

Gândul meu trece pe lângă un gând alb,

aşezat pe o turlă neagră.

gândul de sus strigă gândului meu

din ţărână:

vai, ce gând frumos!

mi se opreşte gândul, surprins de gând,

şi îşi spune:

iată ce gând alb şi frumos

mă salută!

ochiul meu trece pe lângă un ochi

şezut comfortabil pe o căpiţă de fân.

ochiul din aer strigă ochiului meu târâtor:

vai, ce ochi frumos trece pe uliţă!

ochiul meu se opreşte în interiorul unei…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 19, 2012 la 9:57pm — Nu sunt comentarii

în sufletul meu latră un câine

ochii, gândul, piciorul drept al mâinii stângi

mi s-au rătăcit,

cum se rătăcesc boabele de nisip în vâltoarea furtunii,

prin mlaştinile înceţoşate ale unei priviri triste.

ating, cu ciotul unei mâini, umbrele de crengi

ca şi cum ar fi fost crengi aevea

în pădurea care nu e pădure decât în

inima mea securizată în tristeţi.

aud.

în sufletul meu lătră un câine.

în sufletul meu, latratul de câine se topeşte

negru,

pe…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 19, 2012 la 11:28am — Nu sunt comentarii

Iarna în nume propriu

Suferim cu toţii de liniştii

albe, albastre,

gheţuri înnodate în braţele

copacului umbrit de sine

când ochii, zvarliti peste razele scrijelite

ale unui soare bolnav, nu găsesc decât

întindere,

pustiu întins la nesfârşit.

Simt cum ning în mine linişti

acre,

stupide şi reci,

din cerul care nu e cer,

nu e cerul desenat în brelocul meu de la gât.

Doar ceasul,

ceasul desenează în zăpadă

poteci pe care nu…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 14, 2012 la 10:01am — Nu sunt comentarii

Dureri

mâna ta frumoasă, caldă, suavă,

de mamă bună,

de sotie dragă,

se odihneşte obosită în mâna mea

neputincioasă.

azi,

mâna ta caldă mângâie mâna mea rece,

iar eu,

atât de săracul de mine,

blestem carnea care îmi e carne,

sângele care îmi e sânge,

neputincioase să rupă răul

care năpădeşte licărul tău din ochi.

iartă-mă iubito, iartă-mă “mamă”,

că atât de mic sunt lângă durerea ta

arzandă.

voi ceilalţi?…

Continuare

Adăugat de Eunescu la Februarie 3, 2012 la 10:35pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor