Trecerea de la acel „ziua bună“ de pe uliţele satului la înjurăturile din trafic, la îmbrâncelile şi coatele împărţite celorlalţi la coadă la promoţii sau la pupăturile sfintelor moaşte s-a făcut cu zgârcenie. Este un traseu parcimonios, făcut posibil datorită gradului sporit de fezandare socială. Adică: ţăranii au fost aduşi la oraş şi făcuţi domni proletari. Proletarii au ajuns activişti şi (unii) informatori. Activiştii au ajuns să conducă cu mentalitate de ţăran-peiorativ. După…

Continuare

Am ajuns să ni se bage

Mâna’n jeb şi pumnu’n gură;

Doar atât cer pentru ţară:

Înapoi la dictatură!

 

Am vândut din ţară totul,

Chiar şi sufletele noastre,

Aurul din munţi şi apa,

Şi „pământ“ pe alte astre...

 

Ce-a adus democraţia?

Ne’a lăsat să dăm din gură

Darul mâinii d’altădată:

Înapoi la dictatură!

Îşi cer strâmbe peste drepturi

Ungurii’n şantaj panonic

Doamne, prost…

Continuare

Itinerariul acestui studiu îl propunem ca urmare a unei tematici mai vechi, iniţiată încă în 2004, cu „Manualul politicianului“, având ca punct terminus al călătoriei forma (revendicativă) a democraţiei colerice.

Dintru început, să precizăm că prin democraţia colerică înţelegem acea formă impulsivă a democraţiei în care perspectivele de dezvoltare şi pre-viziunea viitorului lipsesc cu desăvârşire iar raţionalitatea se reduce isteric la flora spontană a conştiinţei egocentrice.…

Continuare

O dimineaţă înnegurată de octombrie. Acest „a fost odată” temporal, aproape carnal, începe povestea unor împătimiţi culegători de ciuperci. Telefonul, precum cocoşul la răsăritul soarelui - o fi un cocoş digital, şopteşte gândul împăciuitor, sună isteric. Eram treaz, mereu când am de plecat la pescuit, vânătoare sau după ciuperci, nu prea am somn în noaptea…

Continuare

În natură, omul modern are nevoie de „tehnici de supravieţuire”! Civilizaţia a făcut din el o făptură a betoanelor, un mamifer omagiat în marsupiul propriului ego, trăind în cârtiţeala propriilor spaime. Postura de angajat vremelnic al eternităţii l-a făcut slugarnic. Omul modern e o cloacă de sentimente contradictorii, pe care… Continuare

Un român s-a-ndrăgostit, după aducerea maghiarilor la noi, sub formă de secui, de o maghiară: iubea mult la ea, atât de mult încât, vorbind cu ea, a prins accent de prost vorbitor de limbă română... Aşa că, într-o zi, după năbădăioase izbucniri ale mâinilor lui bătătorite pe suavele forme alte trupului de import, i-a şoptit evlavios, încercând s-o ademenească spre varianta finală, maldărul de paie din şopru: poţi să-ţi dau un guruţ? Şi de atunci i s-a zis unguruţ în mediul infect, bârfitor, al… Continuare

Doamne, singurul lucur care tot creşte fără tendinţe de stagnare sau scădere în criza asta– financiară şi de moralitate – e ficatul! Stau la zece şi pe schele e în fiecare dimineaţă un muncitor (deşi aici substantivul are un articol nehotărât, muncitorul e acelaşi în fiecare dimineaţă) mai lipeşte câte puţin polistiren pe faţadă, lăudând grozava invenţie, neştiind că la cercetările privind extrudarea a participat chiar Elena Ceauşescu, în vremurile ei bune, când altul şi dicta şi scria ce… Continuare

Mi-e târşală şi lehamite de clasa primară politică din patrie. Dar la referendum tot mă duc. Până şi ţâitorile din autobuze au imprimate pe ele „de la 471 la 300". Şi tata s-a lăsat de fumat, de când s-au scumpit ţigările (ehe, tutunul nu se poate cultiva pe vapor, că poate ne-ar ajuta puţin chinezii să economisim cu viciul...) Dar mereu spune că nu are mai mulţi bani ca înainte, când mai cheltuia şi pe tutun. Cam aşa va fi şi cu împuţinarea asta de parlamentari: nu vor fi bani mai mulţi la… Continuare

În copilărie, lumea satului meu se învârtea în jurul C.A.P.-ului. În perioada treieratului, copiii purtau cizme cu trei-patru numere mai mari, să le poată umple cu grâu sau secară, şi abia mergeau cu ele pline de la C.A.P. până acasă, uitând baba-oarba între silozuri. O lume în care toată lumea fura din ceea ce producea toată lumea, fără sentimente de vinovăţie, luând ca dintr-al ei. Şi-mi mai amintesc că toate babele din sat aveau prins pe piept – ca o valoroasă broşă utilitară, sau în partea… Continuare