Raluca Anghel's Blog (22)

Gâlceavă-n drum

S-au pus la sfat răscrucile de drumuri,

Scuipând cu praf, lovesc în orizonturi,

Se-ascund cuvinte grele printre fumuri,

Mocnite din idei, foc întețit de vânturi.

 

“Să fie-un drum pe care toți să meargă!”

Bătrâna uliță votează-n disperare..

Asfatul tânăr votul dă să-l șteargă:

“Să fie labirint de suflete hoinare!

 

Se curăță oricum, ei.. unul cate unul

Și se cred zei când adormirea-i paște,

Povara de păcat…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Septembrie 4, 2016 la 9:30pm — Nu sunt comentarii

Femeia

Un portativ de nervi pe care urcă, țipă acorduri de travalii istovite

Născute de fecundă cheia sol, din uter rupt, cu burta înainte,

Cu secera lovește-n intervale, Cronos împarte vârstele-n secunde,

În sol-do-fa, în frați, surori; de portativul tânăr cadența se ascunde.

Ediție princeps de nașteri, de oase prea late, prea grele, prea june odată,

Prea greu este lutul cel sfânt să mai urce, pe corzile aspre să sară vreodata,

Gârbovită de jertfă…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Martie 13, 2016 la 8:13pm — Nu sunt comentarii

Roata

- Te salut, te respir.. Dimineață! Miroși a cafea, a mai bine..

Topește-mi a visului gheață, lumina să bată spre mine

Și bezna din suflet tu sparge-o, împrăști-o-n fum de țigară,

Clătește-mi din gură amarul în ritm repetat de gargară.

 

- Te salut, ia de-aici o oglindă de te uită și spune-mi ce vezi,

Nu, aruncă-ți creionul! Privește-te-n suflet, curat de cutezi!

Dimineată sunt, da! Mătur bezna din noapte și stele pe…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Ianuarie 10, 2016 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Invitație la vals

Cu fruntea lăsată pe umărul gol, c-o lacrimă scursă pe-un sân dezgolit,

Genunchii și-i strânge la piept, ghemuiți; miroase a frig, miroase a vid,

Stângace lumin-austeră și rece se-ncurcă în părul ei lung, despletit,

Pictează o umbră, contrast prea puternic de suflet fierbinte pe chipu-i livid.

 

În mișcări delicate își strânge rochița, o-nfășoară pe gambe, se-adună și umbra,

Ridică breteaua pe umărul rece, senzual și timid sânul fuge sub…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Octombrie 26, 2015 la 10:00pm — Nu sunt comentarii

Ce te costă

Din propria-i foame și propria-i sete își rupe-o fărâmă și-o-ntinde spre tine,

E ultima mostră de viață pierdută, la capăt de stradă cerșește-un copil,

Coloana Brancuși i-o lovește cu dalta și leagă vertebre, o cruce obține

Prea grea pentru vise, zdrobește speranțe, miroase a moarte de trup prea fragil.

 

Și treci în neștire, îți mesteci covrigul și-njuri de toți sfinții când te-mpiedici de el,

Simți lanțuri la glezne în fuga prin viață spre taloane…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Octombrie 11, 2015 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Cale de mijloc

Dar oare cum ar fi “A fost odată..” fără de prinț, prințesă, povestea-i glorioasă?

Dar oare prinț bătran se mai întreabă, de ea, prințesa, i-o fi fost frumoasă?

Dar oare el mai știe de-a iubit-o, acum când e zbârcită și osoasă?

Dar oare îi mai pasă câtă vreme  de mână încă-l ține, bătrână, capricioasă?

 

Nedreaptă diferență s-a făcut pentru că și El, Dumnezeu, este bărbat

Și-a ofilit-o înaintea lui, cu mulți copii, cu maraton prin casă,

Cu…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la August 16, 2015 la 2:30pm — Nu sunt comentarii

Povestea secolului 21 (Cap. I)

             A fost odată ca niciodată o prințesă care trăia într-un turn înalt, la zeci de kilometri deasupra pământului, persecutată și sclavagită de o mamă vitregă, invidioasă pe frumusețea ei namaiîntâlnită. Și oricât muncea, mâinile-i albe nu se înăspreau iar privirea înflorea în spatele unui zâmbet plin de bunăvoință și speranță: speranța că iubirea aceea despre care auzise vorbind tineri îndrăgostiți furișați noaptea la baza turnului ei, va ajunge și până sus, în carcera unde era…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Mai 14, 2015 la 8:00am — Nu sunt comentarii

Adevărat a Înviat!

 

Ecoul dezrobirii se-neacă-n smoala nopții,

Iubirea-I pentru oameni e sfântul legământ

Când fulgerul lovește cu ură-n piatra morții,

Cu moartea Sa pre moarte Nevinovat călcând.

 

Te uiți în sus la bolta, e 12.00, naște stele,

Miroase-a ouă, pască, a “Doamne, m-ai iertat?”..

Din ceară se înfinge în spiritele rele

Lumină din lumină, Hristos a Înviat!

 

Cu lumânarea-n mâna, cu ochi uscați de rugă,

Cu lacăt pus…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Aprilie 11, 2015 la 5:30pm — Nu sunt comentarii

România, Te iubesc! (Povestea Secolului 21: Capitolul III)

Povestea Secolului 21: Capitolul III

România, Te iubesc!

            A fost odată ca niciodată.. o țara! O țară frumoasă, bogată, cu munți, ieșire la mare, ocne de sare, zăcăminte prețioase, minereuri și tot ce și-ar putea dori o comunitate de oameni gospodari, prosperi, fericiți și plini de ambiții. Și din acest popor harnic, bătăios și iute la mânie s-a ițit mereu câte o frunte mai lată, inflamată de management și zvâc…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Martie 22, 2015 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Povestea Secolului 21 (Cap. II)

            “- O iubesc, fir-ar al dracu’! O iubesc ca bou’ și dacă mă întrebi de ce, dracu’ să mă ia că nici n-am pupat-o.. mi se înmoaie genunchii numai dacă se apropie să-mi șoptească ceva sau dacă-mi face cu ochiu’, zici că nici n-am avut tzâșpe femei la viața mea și 2 divorțuri.. Mă duc să cumpăr pâine de câte ori o văd online pe whatsapp, știi câtă pâine am în casă?

            - Bă, da’ nevastă-ta?

            - Nevastă-mea, ce? De ce crezi că am atâta pâine-n casa? Nu…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Decembrie 7, 2014 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Să mergem la vot!

Pentr-un un vot prețios, biet bătrân în rugină,

Ți-au înfipt până-n gât alb călușul de unt,

Stai și zaci de cu veacuri, îngropat în pământ,

Cumpărat cu orez și c-un kil de făină.

Prea de tânăr atrofic, prea deloc deșteptarea,

Prea în viață ți-ai luat singur rolul de preș,

Ți-a plătit tac-tu…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Octombrie 15, 2014 la 8:36am — Nu sunt comentarii

Un “El” și-o “Ea” de mână..

Din dragoste divină, un “El” și-o “Ea” de mână;

“El” plămădit bărbat, ce știe el să facă?

E singur, în genunchi, cu brațele-mpreună

Se roagă, cere, urlă, nu știe cum să tacă.

Din dragoste divină, un “El” și-o “Ea” de mână;

“Ea” s-a născut femeie, ce știe ea să facă?

Să-i nască, să-l iubească, cu grija să îi pună

Un scop în viață, suflet, pe numele-i să treacă.

“Ea” s-a născut femeie din coastă inutilă,

“El” plămădit din praful unui destin…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Octombrie 14, 2014 la 10:41pm — Nu sunt comentarii

Şah Mat



Pătratele albe-ntre umbre de noapte

Se împart, îşi pun graniţe scrise de lege,

Bătute-s de slugi, de regine şi şoapte,

De planuri macabre să-l salveze pe rege.



Nebunul de negru pe diagonală

O ia cătinel, e prea beat s-o ia drept,

Vede-un prost, alb pion cu o mutră banală,

Îl condamnă la moarte Don Quijote inept.



Vede crima comisă tura albă şi plânge,

Don Quijote-şi serbează cu o duşcă succesul,

Ca un taur s-aruncă, cu un…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Ianuarie 18, 2012 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Bolnav

Mai vine câte-o boala, mai scutură o moarte,

Mai vine câte-un doctor, un stetoscop mai scoate,

Un diagnostic sec de gripă, meningită

Când inima mă doare de-o nesfârşită frică.



Îmi plânge ochiul stâng, durere simt in mâna,

Angină de la muncă şi stres de la minciună,

Copiii-mi sunt departe, sunt singur c-un netrebnic

De doctor apolitic administrând arsenic.



Mi-s ochii grei, îmi cad, urechile mi-s pline

De zgomot şi revoltă, plămânul nu…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Ianuarie 17, 2012 la 4:00pm — 1 Comentariu

Şi e toamnă din nou...



Se aşterne iar noaptea şi frunza rămâne,

Pătrunsa de frig şi de roua tacerii,

Vin umbre în alb şi în paşi de cadâne,

Se-nvârt speriate de trecerea vremii.



În semn de iubire de fiu pentru tată,

Mai stă-mbrăţişată o frunză de-o creangă,

Se scurge rugina din frunză pe stradă,

Cadâne de toamnă în rugă se leagă.



Între viată şi moarte fragilă-i o punte,

Mor frunze, boboci de copii prea devreme,

Un tată copac îşi sărută pe…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Iulie 3, 2011 la 10:30am — Nu sunt comentarii

Curcubeu

Şi astăzi roua mai miroase-a doi,

A noi doi ascunşi printre culori.

Curcubeu, copil frumos de ploi,

Curcubeul seamăna cu noi.



Jurăm lunii sfinte legăminte,

Luna stă să ardă, plânge Dumnezeu,

Luna ştie, jurăminte sfinte

Nu se fac de-un mincinos ateu.



Soarele răsare să-mi susţină vraja,

Plânge cerul trist, luptă Dumnezeu,

E confuz pămantul, vrea să rupă mraja,

Iad şi Rai in luptă, naşte Curcubeu.



Şi astăzi roua mai miroase-a… Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Iunie 29, 2011 la 9:00pm — Nu sunt comentarii

Păpuşarul

Cineva sus mai mişcă de un capăt de fir

Atârnat de o viaţă, de o tristă minciună,

Stă cu mâna întinsă, semnul crucii cu mir

Scrijelit de un preot, intre riduri se-adună.



E bătran şi cerşeşte la un capăt de stradă,

Păpuşarul mai mişcă al bătrânului fir,

Strâns cu nod e de mâna întinsă şi fadă,

Umilit el se roagă cu glas de martir.



Trotuarul e gol, tot mai gri, lumea trece,

Nu mai simte nimic, zdreanţa-i arsă de timp

Mai aude-o monedă, pe asfalt… Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Iunie 28, 2011 la 3:00am — Nu sunt comentarii

Apolitic

Atât de al dracu` e pielea pe tine,

Atât de urât să te-njur mie-mi vine,

Atât de politic te ștergi de cadavre,

De oameni bătrâni și bolnavi, sunteți javre!

 

Pui de câini care sugeți din oase teroare,

Diplomați voi sunteți, politețea e-n floare,

V-ați născut din cuvinte, din minciuni parvenite…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Ianuarie 4, 2011 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Fantoma iernii

E frig, e pustiu, ţi-ai pus mantia albă

A iernii fantomă-n  troienele sorţii,

Strigând că-i e frig plânge firul de iarbă,

Ecou-i se sparge de secera morţii.

 

Şi iată, e luptă-ntre cer şi pământ,

Iar fulgii puzderii nu ştiu un' s-apuce,

De groază ei…

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Ianuarie 3, 2011 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Poet

Sunt străin printre randuri,

Printre neamuri poete,

Printre genii cochete,

Printre zeci, mii de ganduri.

 

Îmi arunc amalgamul de cerneală bizară,

Am scris rânduri, cuvinte fără sens.. ele zbiară

 …

Continuare

Adăugat de Raluca Anghel la Decembrie 30, 2010 la 6:30pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor