Blogul lui Petrea Aurelia -- Arhiva Decembrie 2015 (7)

Parcă venise iadul

parcă venise focul
 
vuia seceta în pîntecul pămîntului

aripa-i era secătuită și ea...

se vedeau doar umbre curgînd pe raza nopții ca niște fumuri goale de duhuri încurcate

își schimbau între ele ultimul număr din pelicula „călăuza vieții”

soarele își mai pulsa lumina în țărîne…
Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 28, 2015 la 9:00pm — Nu sunt comentarii

Făgăduința

Făgăduința
****
 
țes pînzele unui viitor incert

cu tine sub coastă

ca un tocaci grăbit la galerie

știi 

voi prezenta 

expoziția sufletului cu inocența în fir

mă vei recunoaște

după…
Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 28, 2015 la 8:48pm — Nu sunt comentarii

Hoțul de suflete

vine își lasă mantia de pur incandescent

tu il adăpostești în cupola inimii

te căptușești toată cu mătasea lui 

de vierme galant

el ca un jefuitor înarmat 

te invadează pînă la ultimul înger

pune stăpînire pe toți trandafirii tăi

tu între timp 

cu iscușenie îi acoperi infracțiunea

o scalzi ca pe un botez

cu pasiunea…

Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 28, 2015 la 8:54am — Nu sunt comentarii

Femeie ești

***
 


femeie șerpuită în forme perplexă

cu durerea pe aripă

dorința în copasă

grîne în mădulare

te dăruiești toată

cu ultimul spic

în creșterea facerii

apoi îți pui patul în…
Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 27, 2015 la 6:37pm — Nu sunt comentarii

Vis

te-am văzut renăscînd în picături de ape

și cel mai mic val pierea în liniștea ochilor tăi

pletele-ți erau vînt adîncit în jocul pescărușilor

îți ieșeau toți spinii afară din inima-ți sîngerîndă

nici măcar nu te durea

se lăsa îngîndurarea cerului în avîntul pașilor tăi

stropi de fucsină îți ieșeau din burice

placai vestigii fierbinți

dar nu-ți…

Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 26, 2015 la 6:40pm — Nu sunt comentarii

Încă mai sunt

nu ispășesc pedepse
pe ghiara înfiptă-n rana iubirilor pierdute
nici nu mai cresc la sîn vremelnic
iluzii vii în păsări moarte
vicisitudini păstrate-n suvenire
ard pe pămîntul trupului impetuos
în fața nebuloasei inimi
iar eu
sunt doar un flutur amorțit
pe timp de crizantemă
încă mai sunt...

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 26, 2015 la 9:50am — Nu sunt comentarii

Te-am zămislit

te-am zămislit pe șoapta-n rugăciune
te-am crescut în carnea-mi fragedă
ca pe un pui de cerb învolburat 
în brațul sinuos al pădurii
ai plecat bărbat în slujba dumnezeilor pătați
defrișînd pînă și osul 
uitînd un întreg roman 
în perla-mi din piept

Adăugat de Petrea Aurelia la Decembrie 25, 2015 la 6:57pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor