( fragmente din cartea „Pași spre comoara din suflet”- apărută la editura

Lorilav,Buzau, 2010.)

Am pierdut noţiunea de timp, de spaţiu; sunt parcă pe o insulă spirituală, descălţata de urma terestră.  Câteva miresme îmi amintesc de toamnă.

          Din cerul solzos, lenevit, pântecos, câţiva pescăruşi îmi trimit semnale cifrate.  În acest decor, în această zi anume creată apropierilor, am lansat ideea unor convorbiri cu doamna Alexandra…

te aștept lângă piatra încinsă

mi-a spus Umbra

și a intrat în pielea unui

bărbat grăbit spre niciunde

ca argument mi-a zornăit

o legătură de chei monogramate

un gest inutil

oricum nu mai culeg de mult

promisiuni ofilite

am adunat atâtea absențe

încât moartea mă invidiază

și îmi calcă pe urme

dar

numai aplecându-se deasupra inimii

îmi poate fura singurătatea