Mihai Katidas's Blog (11)

Din zero în zero

 

Din zero în zero

Ne adulăm sub umbra lui Nero, necesarul purgatoriu

În care se ridică flăcări şi sfinţi, nu suntem cuminţi,

O nebunie piromană ne exaltă starea de spirit, focul

În mica Romă personală, dincolo de coline

Unde eu şi cu tine învăţăm amorul păgân şi sechestrăm vestale,

Câte camere gioale, câte cuvinte pironite-n pereţi,

Ce mai aştepţi, ia o liră şi cântă în si bemol,

Ori fa major, coastele de…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Iulie 25, 2016 la 4:19pm — Nu sunt comentarii

Aud

 

 

Aud cum vin ploile

Să mă scape de tălpi, să mă urce lichid

În perdeaua de fum,

Să curg singur pe drum, să ascult

Cu urechea lipită de scoarţă

Cum numără frunzele picăturile şi le rotunjesc verde,

Cât de fericit sunt să văd privirile

Dincolo de ferestrele pe care le strălucesc,

Înverzesc griul morţii, o încolţesc iarbă şi toate umbrele

Vi le aşez curate la uşi,

Ploile mele au…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Iulie 5, 2016 la 5:17pm — Nu sunt comentarii

Regressus

 

 

 Uneori simt necesar pasul înapoi,

Reconversia, reiniţierea punctului şi a umbrei,

Vrea să fiu mortarul cărămizilor

De care umerii tăi îşi rezemau fecioria,

Vrea să mă aflu pământul podelei pe care tălpile de copilă

 Călcau uşor să nu sperie

Umbra greierilor.

Uneori poate chiar sunt incipientul vis din care

M-am recompus  

Ascultând inima mamei,

Angoasele ei până la limita acelui…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Iunie 30, 2016 la 8:13pm — Nu sunt comentarii

Geometria zilnică

Ne trasăm zilnic cercul

Din creta secundelor,

Să păşim corect la egală distanţă

De centrul memoriei,

De raza egoismului anonim

Afişând zâmbete şi semnale civilizate,

Călcăm rotund, curbe de lumină se închid

Pe retinele concave, nici un unghi nu ne măsoară

 Urcările şi rostogolirea

Din extazul primului etaj la care fluturii ne acoperă

Plictiselile dintr-o scurtă pauză,

Nimeni nu renunţă la cerc să…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Iunie 23, 2016 la 7:53pm — Nu sunt comentarii

Câţi?





Câţi ochi ne privesc cum trecem uşor, insesizabili,

Rectiliniul anonim, urmele încercând

Să ne personalizeze măcar o secundă.

Câte priviri se ascund după perdelele trase, câte ziduri

Notează unde ni se urcă umbra pe var şi la ce minut.

Suntem liberi să ne credem liberi,

Să nu conştientizăm existenţe circulare, să ne închipuim

Că sensul e mereu altul,

Că inexorabil urcăm chiar când afundarea ajunge la gât.

Noi ne ţinem…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Iunie 15, 2016 la 7:04pm — Nu sunt comentarii

Ca un gol

 

 

 

 E secolul unu din era virtuală,

Clepsidra nu simte cât este de goală şi timp

Sau nisip, sau sânge de-o umple

Totuna, sateliţi ne arată furtuna

Prin care ne facem spirală de şoc,

Viaţa ca joc de noroc, gorila bipedă

Cu tricoul mulat

Ne răcneşte în nas sub un cer tatuat

Cu refrene sterile şi nori de carton,

Se doarme lasciv şi sedus sub beton, cine mai ştie

Un ultim catren,…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Mai 17, 2016 la 6:00pm — Nu sunt comentarii

Ne...

Ne purtăm singuri crucea neputinţelor, nestatorniciei, neadevărurilor,

Niciodată nu suntem în stare să ne suim pe braţele ei,

De teamă, de frică, de prea grabă,

Unii doar îşi bat piroanele în palme

De ferestrele oarbe,

De praful drumului,

De antigravitaţia norilor

Din care vin ploile ce şterg lacrimi şi vorbele scrise cu sânge.

Uneori reuşim să înfigem crucea adânc, simţim poate

Că e singurul…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Mai 11, 2016 la 5:43pm — Nu sunt comentarii

Singurătatea se aruncă...

Singurătatea se aruncă pe geam,

Intimitatea umblă goală şi strigă:

Priviţi-mă! Atingeţi! Fără ruşine!

Pereţii au sute de ochi şi mii de urechi,

Din tavan păianjeni cibernetici

Ne implementează într-un pervers big brother,

Uşile vor pielea de sticlă,

Totul se ştie, se aude, se vede,

Inspirăm informaţii, realitatea ne urlă-ne minte,

La cinci minute se anunţă o apocalipsă,

La fiecare pas o nouă oroare ni se înfige-ne…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Aprilie 9, 2016 la 10:04pm — Nu sunt comentarii

Unii

Unii au castele cu parc labirint,

Nu mă mint, nu mai simt,

Este ştiut un anotimp ca o sincopă,

Ca necesara paranteză în logica

Celui bogat şi a celui

Mărşăluind pe metereze,

Aruncându-se în fata săgeţii,

Iluzia pieţii în care banii se ascund, unde sensul profund

E poate în umbra lăzilor cu gunoaie,

Nimeni nu are o ploaie, cine poate

Să-şi cumpere un nor, un curcubeu,

Unii se cred Dumnezeu până când podul…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Aprilie 7, 2016 la 7:01pm — Nu sunt comentarii

Noi nu suntem

Noi nu suntem numere,

Cei care se ocupau cu asemenea inscripţionări i-am pus la index,

Noi nu avem nevoie de statistici şi numărări oarbe de răniţi, morţi,

Schilodiţi sufleteşte şi psihic.

Noi nu suntem câini să simţim pericolul,

Să amuşinăm explozibilul şi ura,

Luaţi-ne câte unul sau fiţi voi măcar o zi

Patrupedele care să ne spună pe unde să o luăm

Când ne aşteaptă moartea în trafic.

Noi nu suntem…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Martie 28, 2016 la 6:18pm — Nu sunt comentarii

De la o vreme

De la o vreme orele se bat în cuie ruginite rămase

Să ţină acoperişul

Ce încă mă acoperă,

Nu mai am ferestre, doar un ochi

Poate privi liniar şi gri

Cum se trece strada şoptind

 A de la apus şi O din omega,

Acel semn fără de care

Noapte nu ar mai veni,

Doar dacă aş sufla uşor spre lună

Să…

Continuare

Adăugat de Mihai Katidas la Martie 15, 2016 la 7:27pm — 2 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor