Paparuz adrian's Blog (204)

cronică de jurnal (2014 ora zero dintâi)

 

 

....3

       2

          1

             0

 

cineva fericit

(sau poate nu)

iubit

(sau poate nu)

numără sonor

implacabil şi ireversibil

secundele unui sfârşit de-nceput

 

artificii

şampanie

euforie goală

 

de la etajul 1000 al minţii tale

totul pare mic

mai jos

mult mai jos

respirările curg la fel

(poate puţin…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Ianuarie 1, 2014 la 11:00am — 3 Comentarii

cum e tristeţea la tine?

 

pe aici

lumea mai crede în Dumnezeu

îl aşteaptă la porţi

câţiva

prin biserici

 

tu crezi în inimă

în sângele smintit

ce-ţi aleargă pe circuitul

singurătăţii mele

 

dar durerea

durerea cum e?

aici

vorbim aceeaşi limbă

suntem prieteni de mici

(dar de fapt ştii asta)

 

acolo dor amintirile

când se schimbă vremea?

speranţele au…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Decembrie 9, 2013 la 5:01pm — 6 Comentarii

când mă sufoc de teamă





şi cerul se coboară

strivind acoperişuri

şi cuşti de şobolan

când dăngănit de clopot

mi-e inima ce urlă

şi ochii-n întuneric

se-agaţă de tavan

eu doar o mână slabă

abia mai pot s-aşez

pe fruntea unui înger

băiatul meu

visez

şi-ncet se urcă cerul

lumină prin ferestre

îngerul meu

copilul…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Decembrie 1, 2013 la 10:51am — 1 Comentariu

poveste de dragoste (2)

poveste de dragoste (2)



10 ani tu

10 ani eu



ne jucăm în grădina cu fluturi

de-a viaţa

îmi zâmbeşti pe furiş 



letal



12

culegem merele bunicii

ionatane zemoase

tu sus

eu jos

niciodată invers

e dorinţa ta

jocul tău altfel

nu pot să prind nici un măr

ochii mei au rămas lipiţi

sub rochiţa…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 23, 2013 la 9:30am — 8 Comentarii

Nig-Ap nov 22





pagină desprinsă dintr-un roman de dragoste



am drept de rezidenţă permanentă

în inima ta



mi-ai construit acolo 

patru camere 

fără vecini 

fără câinii comunitari

care îmi muşcau mâinile

când îi alintam



dumnezeule...

e atâta linişte aici

îmi aud cuvintele formându-se pe buze

şi sângele aprins colindând 

te…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 22, 2013 la 1:13pm — 1 Comentariu

compromis tacit



îmi împrumuți visele

fără dobîndă

pe termen nedefinit



trecutul mi-l tâlhărești

cu cagulă 

dar cu sînii goi

și sărutul ascuțit

ca o gură de lup



te faci că îți pasă

de tăcerea mea

inconșientă

intubată

dar îmi lipești

ochii de coapsele tale

sculptate de rafael

pictate de botticelli



mă minți…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 18, 2013 la 7:24pm — Nu sunt comentarii

azilul de amintiri

 

 

nu știu cine sunt

sau ce înseamnă asta

 

trebuie să te trezești

în mine e o voce

frumoasă

cristalină

 de femeie

(ce este o femeie)

 

te cheamă Vică îmi spune

și este timpul

eu o ascult

am ochii mari

cât două ferestre

nu se schimbă nimic

 

Vică

Vică

oare ce înseamnă

 

camerele sunt goale

miros a tristețe

eu…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 16, 2013 la 2:41pm — 3 Comentarii

arta de a (ne) muri sau cronica nenumăratelor morți anunțate

îmi faci în ciudă

oarecum profund

prin lipsa ta de imaginație

(aș crede nativă)

privind sinuciderea

bilunară

pe care o practici săptămânal

de parcă raiul pe care îl cauți

ar fi s.r.l.-ul lu’ nea grigore

non stop deschis

alcoolicilor anonimi

din capul satului

 

să mori e un act artistic

draga mea

străduiește-te mai mult

te-am rugat

la fiecare tentativă

să o…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 13, 2013 la 5:04pm — Nu sunt comentarii

România

 

stă în genunchi

are ochii legați

și mâinile-ncătușate

îi este frig

și îi este foame

pe jumătate dezbrăcată

de zdrențe

este încă frumoasă

supraviețuiește inexplicabil

din amintiri

și rugăciuni

nu-i mai este  frică

resemnată

murmură tatăl nostru

cu inima-mpărțită copiilor ei

rătăciți prin lume

fără să știe

cine-i sunt răpitorii

călăii ascunși

în…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 12, 2013 la 9:18pm — Nu sunt comentarii

blackjack



să fii magicianul meu în noaptea asta 

îmi spui şoptit c-adori bărbaţii infernali

jucăm blackjack pe dragoste

pe moarte

un sân îţi explodează controlat

ţi-aprinzi teatral o ultimă havană

prin fumul albăstrui dansezi cu aznavour

eu sorb tăcut un johnny

încă unul

apocalipsa a-nceput pe străzi la fără-un sfert

nu te opreşti

îţi joci ultima carte

dama de pică goală e şi ea

iubeşte-mă

posede-mă

posede-mă străine…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 5, 2013 la 5:44pm — Nu sunt comentarii

127





am numărat



cuminte

răbdător

toate aceste zile de când îmi spui

că vrei să fii beatificată



mă rogi insistent

să îţi aranjez o întâlnire

cu preafericitul

cu papa



pe Dumnezeu te lauzi

că îl cunoşti



eu nu ştiu de când

dar dormitorul zici

că îl împarţi de acum

numai cu El



numeri…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 3, 2013 la 12:03pm — Nu sunt comentarii

infarct

 

 

tu ştii

că şoaptele-ţi languroase

picurate chinezesc

pe creierul meu neaerisit

rezonate artistic

cu cel mai altruist decolteu

au efect garantat de viagra-instant

 

mă şantajezi profesionist

cu povestea genunchilor tăi

lipiţi de singurătate

de tristeţe

rotunzi ca două luni pline

virgine

 

mă rogi

nerefuzabil

unduindu-te sistematic

pe pianul…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Noiembrie 2, 2013 la 9:34am — Nu sunt comentarii

NIGAP 27.0ct.2013

(poate suntem doar două nume

scrijelite pe un zid)



destinul se joacă de-a iubirea cu noi


iubirea se joacă şi ea

de-a destinul



poate suntem doar două nume


adâncite în coaja singurului copac viu

din pădurea aceasta secerată de un dement

obsedat de drujbe

două respiraţii sacadate

două vene în aşteptarea tăieturii



cuvintele noastre …

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 27, 2013 la 3:06pm — 1 Comentariu

nu știu

 

la ce oră a început lumea

știu la cât s-a sfârșit

tu erai mereu prea frumoasă

chiar și atunci când

ai apăsat pe trăgaci

iar eu prea dependent

de sărutul tău

a fost la și un sfert

atât a mai rămas și din mine

după ce mi-ai aruncat pe covor

un singur cuvânt

mortal

n-am plâns

mi-am păstrat lacrimile

să-ți pot uda literele

 

din A am crescut amintirile

hamac…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 23, 2013 la 9:33am — 3 Comentarii

filă din mine ( ruptă)

 

 

șchiopătez până la chiuvetă

aleatoriu

nu am nimic la picior

nici în inima goală

doar o nălucă albastră

în gât

 

piaf stă fără regrete

pe robinetul roșu

(mereu încearcă să-mi spele trecutul)

 dar creierul meu obosit

n-a învățat nici azi

să meargă pe tocuri

 

afară minus două

în mine o mie și ceva

de neliniști

poate de la ploaie

mă…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 22, 2013 la 8:42am — Nu sunt comentarii

regresie (patru martie -cândva)

iadul e încă închis

 

am 9 ani

pe balcon luna stă puțin îngrămădită

la fel și machetele mele

ferrari

porsche

roșii desigur

ca noi toți

 

miroase a kent

(mai jos  stă ginecologul)

pe lângă fum în sufragerie

intră puțină libertate

alb negru

 

america e departe

sinatra doar s-a mutat la vecina

de la nouă

drumul lor trece prin…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 21, 2013 la 11:07am — 3 Comentarii

avatare

 

nici nu mai suntem

deşi

părem a fi

 

doar spectatori am rămas

în propria idilă

clasică zici

futuristă gândesc

 

ne împletim degetele

pe taste diferite

sărutul l-am stilizat photoshop

pe un bulevard online

des circulat

 

ne povestim la o cafea

virtuală pe FB

facem dragoste pe servere yahoo

 şi adormim îmbrăţişaţi

obosiţi de like-uri

sub…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 20, 2013 la 6:49pm — 2 Comentarii

epitaf

 

 

ţi-aş fi putut dărui cuvintele

aşteptate

în fiecare dimineaţă

 

să mă scald în fântânile

 ochilor tăi

să râd și să plâng

sărutându-te  până la rădăcini

 

aș fi putut să te mângâi

 pe fiecare amintire

lacrimă

vis

să te învelesc

cu liniştea lunii

 

mi-aş fi dorit

 să te sculptez

cu mâinile goale

din toate pietrele

să te crucific…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 9, 2013 la 2:11pm — Nu sunt comentarii

.avatare





nici nu mai suntem

deşi

părem a fi



doar spectatori am rămas

în propria idilă

clasică zici

futuristă gândesc



ne împletim degetele

pe taste diferite

sărutul l-am stilizat photoshop

pe un bulevard online

des circulat



ne povestim la o…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 7, 2013 la 4:10pm — Nu sunt comentarii

sunt pijamaua ta

 

roșie

de care te lepezi

fugitiv

la fiecare 7

pe covor

îmi scrii pe frigider

adio

mă suni că nu mai

ai nopți

 

eu

cu parfumul tău

prin suflet

adun firimiturile

de sărut

număr furtunile

prin care treci

și aștept

cuminte

 

poate mă îmbraci din nou

sau poate am  să mor

pijama

pe covor

 

vii?

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 5, 2013 la 11:14am — 4 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor