Blogul lui Vasile(Marius)Gîrniță -- Arhiva Ianuarie 2012 (6)

Spectacolul luminii

 

Umbra umbrei, lumina.
Eu sunt umbra,
care fără bătaia luminii
se întinde din mine
către mine însumi.
Și nu sunt singur
și nu mă lasă să trec,
înecat în lumina
care nu este înec,
este doar ceea ce poate fi-
mai firesc.
Spectaculos
și infinit mai lumesc,
atât cât lumina
mă lasă să umbresc.
Pământesc,
atât cât se poate distinge
din ceresc.

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 29, 2012 la 2:03pm — Nu sunt comentarii

Spectacolul luminii

 

Umbra umbrei, lumina.
Eu sunt umbra,
care fără bătaia luminii
se întinde din mine
către mine însumi.
Și nu sunt singur
și nu mă lasă să trec,
înecat în lumina
care nu este înec,
este doar ceea ce poate fi-
mai firesc.
Spectaculos
și infinit mai lumesc,
atât cât lumina
mă lasă să umbresc.
Pământesc,
atât cât se poate distinge
din ceresc.

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 29, 2012 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Quo vadis

 

Lasă-mă suflete să strig
din adâncul ființei,
ca din fund de peșteră,
cunoașterea sinelui.
Cheamă-mă afară
cuvânt ticluit,
în lumea soarelui,
să mi se vindece oasele albe
de spaima neregăsirii.
Dă-mi timp
să învăț neființa,
de unde chemat am fost
fără a fi întrebat
și în necunoașterea vieții.

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 20, 2012 la 11:45pm — Nu sunt comentarii

Ignobil

 

Neîncăput de anotimpuri
am plâns cu frunzele toamnelor
și cu penele aripilor migratoare,
bucurându-mi ființa,
ca o ploaie mohorâtă
privită dintr-un loc uscat.
Și am făcut trupul pat
pentru iubirea disperată
a vieții însăși,
iar sufletul:
- doar o pată de sânge,
călărind clipa ce, repede, curge.

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 20, 2012 la 12:28am — Nu sunt comentarii

Conștientizarea frigului

 

Zeii și-au decorat singurătatea

cu universuri,

poate chiar paralele,

cu galaxii

și sori în agonie,

la picioarele infinitului

răsturnat

de propria plenitudine.

Iar nouă, firavă materie

risipită în forme

mereu repetabile.

De aceea, nesupuși și disperați,

am izvorât cuvântul

liber să le cuprindă pe toate

și totul,

dar înfrigurată conștiință

și însingurat destin s-a născut

prin rostirea în sine.

Ca o…

Continuare

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 8, 2012 la 3:46pm — Nu sunt comentarii

Cântecul bardului

 

Și ducem o rană deschisă

sub cântec,

armură de versuri

când cu sufletul plângem.

Și facem ca visul

să zboare albastru,

când lacrima noastră

adapă vreun astru.

Și mergem și noi

către soare-apune,

în piepturi păstrând

o fărâmă de lume.

Și spunem povestea

cum știm mai măiastru,

din suflete triste

dăruind cer albastru.

Și trecem cântând

vieții, bune sau rele,

om bun tu ascultă

și uită de…

Continuare

Adăugat de Vasile(Marius)Gîrniță la Ianuarie 4, 2012 la 10:26pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor