Delia Oltea Rusu's Blog (21)

Cuvintele lui Santiago Gamboa - pentru doamnele retelei. La multi ani!

Am descoperit acest text intamplator, mi-a placut foarte mult, l-am tradus si vreau sa-l impart cu voi, prietenele de retea. Sper sa va placa si voua! Sa aveti parte de o zi minunata, doamnelor!

Cuvintele lui Santiago Gamboa, scriitor columbian.

Femeile din generatia mea sunt cele mai grozave. Punct.

Azi au patruzeci si ceva, sau cincizeci si ceva, unele chiar mai mult…si sunt frumoase, foarte frumoase, dar totodata linistite, intelegatoare, inteligente si mai…

Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Martie 8, 2013 la 9:04am — 4 Comentarii

Nominalizare

Saptamana Oscarurilor!



O astept in fiecare an ca pe-al doilea Craciun, mai ales ca vine tocmai spre sfarsitul iernii, urmeaza anotimpul in care inevitabil incep din nou sa cred ca viata merita traita...

Intotdeauna am fost fascinata de filme, implicit de staruri si vedete. Pentru mine nu sunt doar actori, intotdeauna i-am vazut ca pe niste prieteni apropiati si traiesc cu convingerea ca daca m-as intalni pe strada cu Meryl Streep de exemplu, m-ar recunoaste cu siguranta. Am bea… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 23, 2013 la 3:16pm — Nu sunt comentarii

Cardul misterios

Probabil c-ar trebui sa intitulez istoria asta “misterioasa disparitie a unui card cu nabadai”. Sau poate “de ce toate mi se intampla numai mie?” Se pare ca atrag chestiile astea ciudate, deci voi incerca sa gandesc altfel, poate atrag altceva...

Nici nu stiu de fapt de ce m-am hotarat sa va povestesc si voua intamplarea. In nici un caz nu vreau sa fie o pilda, consider ca e degeaba, oricum veti pati altele, poate mai naspa. La vremurile si locatia date, sigur veti pati... Vreau sa le… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 20, 2013 la 11:36am — Nu sunt comentarii

Amintirile unei peregrine - Final

Marea evadare

Daca am povestit despre cele doua zile care au incununat munca mea de zilier am impresia ca nu mai ramane nimic de spus! Singurele amintiri frumoase care mi-au ramas sunt despre Monica, despre prietenia sincera care ne-a legat si care din pacate s-a pierdut in ceata distantei; cateva amintiri frumoase despre cerul schimbator al Germaniei; despre oamenii buni, de toate natiile si culorile cu care m-am intersectat in acel moment din viata... Au fost trei luni din…

Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 15, 2013 la 11:01am — 20 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Triste clasamente (2)

Locul II

Cealaltă zi n-a fost chiar atât de oribilă, pentru că n-am fost singura, am fost împreună cu Monica. De data asta ne-a lasat pe amândouă singure la întins sârme.Totul era destul de plăcut, nu ne mai speria de mult singurătatea parcelelor de vie; până când a început să se înnoreze tot mai urât. La un moment dat totul era negru şi era evident ca vine o furtună de zile mari. Monica era convinsă că o să vină dupa noi curand, statea la panda sa asculte fiecare zgomot de…

Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 13, 2013 la 6:04pm — Nu sunt comentarii

Amintirile unei peregrine - Triste clasamente

Triste clasamente



Două zile de muncă la nemţi rămân printre cele mai oribile din clasamentul personal, adică din toată viaţa mea de angajat de până acum. Într-una dintre ele m-a dus la câmp şi m-a lăsat singură toată ziua (repet toată ziua), iar în final, m-a uitat acolo.



Locul I



Ziua a început normal, cu toată trupă de internaţionali în furgoneta verde. Pe mine însă m-a lăsat singura pe un lot,

mi-a explicat ce am de făcut în fugă şi mi-a zis că se… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 12, 2013 la 3:29pm — Nu sunt comentarii

Amintirile unei peregrine - Cate-o pauza...

Cate-o pauza...

Una din zilele din Germania în care ne-a fost puţin mai bine mie şi Monicăi ne-am petrecut-o făcând curat la una dintre casele familiei Lergenmuller. Era inainte să vină polonezele si urma sa le cazeze aici. Era în alt sat, şefa ne-a dus cu maşina până acolo. A fost o joacă pentru mine şi Monica, după zilele din câmp, după blestemata tapena şi banda ei diavolească. Mai ales că ne-a lăsat acolo singure, aprovizionate cu soluţii şi cârpe şi s-a dus în treaba ei.…

Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 11, 2013 la 4:36pm — Nu sunt comentarii

Amintirile unei peregrine - Invinsi si invingatori

Invinsi si invingatori



Dupa cateva saptamani de munca, in care facusem deja diferite lucrari, imi intrasem in forma si aveam o conditie fizica de invidiat. Cred ca as fi putut participa la maraton si cel putin l-as fi terminat. Eram, in schimb, toata plina de bataturi si vanatai. Cele mai oribile le aveam pe picioare si se datorau tapenei. Cand capsam panglica pe butas, imi sprijineam tapena pe picior in zona coapsei, pentru ca mana imi obosea si nu mai aveam putere. Eu ma invinetesc… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 10, 2013 la 9:50pm — 2 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Maritata in Germania

Maritata in Germania



Primul weekend in care am iesit a fost la Cristina. A sunat la sefii mei si m-a cerut pentru un weekend. Conducea sotul, ei ii era frica, desi avea carnet. Nu m-am mirat deloc, la fel am fost si eu ani de zile. Eram foarte bucuroasa sa stiu c-am s-o intalnesc, desi nu stiam la ce sa ma astept.Trecusera vreo 6 ani de cand nu mai stiam una de alta, si vreo patru sau cinci de cand traia in Germania.

Era neschimbata, doar mai slaba si mai guraliva decat oricand.… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 9, 2013 la 9:22am — 4 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Control si izolare

Control si izolare



Spuneam ca polonezii si de fapt nici compatrotii nostri, nu aveau voie sa vina la noi acasa si nu e o gluma. Sefii nu permiteau vizitele. Nu li se parea moral, vorba vine. La inceput mai veneau bietii sa mai manance cate ceva pe la noi, ca aveam frigiderul plin, in timp ce ei mancau cartofi si varza fiarta. Nemtoaica s-a prins si a facut un circ mai rau ca o soacra, ca asta nu e bine, ca noi suntem persoane decente si cu familie, ne facem de ras. Nu stiu ce-si… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 8, 2013 la 8:30am — Nu sunt comentarii

Amintirile unei peregrine - Exceptii si principii

Exceptii si principii -



Nu vreau sa generalizez, dar am inteles in perioada aia ca nemtii nu sunt chiar asa de harnici cum se spune. In ultimii ani aveau salarii mari si isi permiteau multe. Nimeni nu mai voia sa lucreze greu, fizic.Toti voiau servicii comode, in fabrici eventual, cu orare scurte, la trei-patru esti acasa si trai pe vatrai. In weekend scoteau mercedesurile si rulotele de vacanta din garaje si se plimbau, fara grija zilei de maine. In satul nostru, prin care trecea… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 7, 2013 la 4:58pm — 3 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Cântând în vie

Cântând în vie



Până să plece ţiganii noştri am petrecut câteva zile plăcute cu ei la câmp. Una dintre modalităţile mele de a înfrunta ziua de munca era să cânt. Da, da, cântăm cât mă ţineau plămânii ! Şi nu că am voce. Cântăm de toate, aveam deja un repertoriu: de la Beatles la ABBA, la cântecele studenţeşti pe care mi le aminteam, jazz sau romanţe, fragmente, frânturi de versuri, refrene...Nu cred că ştiam vreun cântec întreg, de fapt. De la o vreme mi se alăturau şi compatrioţi. Şi… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 6, 2013 la 6:07pm — 1 Comentariu

Amintirile unei peregrine - Cum să supravieţuieşti forţelor naturii

Cum să supravieţuieşti forţelor naturii



Clima Germaniei a fost una dintre marile mele surprize. Ieşisem puţin în lume şi mi se părea că în toată Europa e cam aceeaşi climă, cu puţine diferente de temperatură în plus sau minus. Şi nu că eram proastă sau necitita (nu mai rau decat alti neumblati prin lume), n-am fost corigenta la geografie. Toate noţiunile alea teoretice însă nu le poţi vizualiza, poate ca nici nu încerci să ţi le imaginezi. Cât poate fi de diferita iarna din România… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 5, 2013 la 5:34pm — 4 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Un aparat diabolic numit tapena

Un aparat diabolic numit „tapena”



Munca la tras de sârme s-a dovedit în final una foarte uşoară faţă de ceea ce a urmat.

N-am să uit niciodată cum îi zice aparatului cu care aveam să mă familiarizez curând: tapena. Era un fel de capsatoare diabolică. Mai mare decât una pentru capsat hârtie, dotata cu o rola de panglica albastră, îngustă, dintr-un material rezistent şi capse metalice care fixau panglica albastra. Amândouă se schimbau pe măsură ce se terminau rezervele. Servea la… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 4, 2013 la 12:07pm — 3 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Hainfeld, sediul central

Hainfeld – sediul central



Satul de adopţie temporară, Hainfeld de pe strada vinului nemtesc, avea un fel de piaţă publică, centrul să zic aşa, care era la doi paşi de casa noastră. Era locul în care ne adunam duminica, pentru că aici se găsea singurul telefon public disponibil. Şi vreau să spun că ne adunam toţi, adică polonezii şi romanii de la toate fermele şi restaurantele din jur, făcând coada la cabină pentru a ne suna familiile. Pe vremea aia încă nu aveau celulare romanii.… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 3, 2013 la 4:27pm — 2 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Cei trei crai asteptati

Cei trei crai asteptati



De ce ţi-e frică nu scapi. Şi cred că e adevărat amintindu-mi acum si de patania lui Hanz. Vreau să spun că nu-l chema aşa, dar oricum avea figura de Hanz. Aveam deja vreo săptămână de vechime în Germania, când şefa ne anunţă că urmează să mai vină vreo câţiva romani, toţi bărbaţi. Era foarte încântată de alegerea făcută. Îi alesese prin intermediul unei organizaţii de saşi din zona Mureşului, prin intermediul unei biserici. Nu erau din aceia care au făcut… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 2, 2013 la 10:02am — 3 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Cum se castiga banii capitalisti

Cum se câştigă banii capitalişti



Au urmat zile grele. Grele şi fascinante. Zile în care am descoperit în mine forţe nebănuite, forţe care mă făceau să duc rândurile nesfârşite la capăt. Eu, fată de la oraş, o răsfăţată crescută într-un apartament de bloc cu 2 camere; eu, care nu ştiam în momentul în care am intrat la facultate nici să ţin o sapă în mână şi nici să deosebesc un morcov de un pătrunjel, lucram acum zi lumina în agricultură. Pe mine mă speria şi o jumătate de zi la sapă… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Februarie 1, 2013 la 5:50pm — 2 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Monica

Monica



Mai mult decât munca teribilă şi frică pe care o insufla în mine bătrânul hitlerist, mă apasă singurătatea. Disperarea de a fi a nimănui, de a fi doar printre bărbaţi de alte naţii era teribilă.Din fericire asta avea să se schimbe într-o bună zi.

Începusem deja să mă obişnuiesc cu trasul de sârme.Şi cu polonezii şi cu africanii şi cu bolidul verde fără scaune.Lucrăm şi atât.

Ziua care începuse era identică cu celelalte anterioare, aceiaşi echipa, aceiaşi muncă. Doar… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Ianuarie 31, 2013 la 10:28pm — 5 Comentarii

Amintirile unei peregrine - munca la patron neamt

Munca la patron neamţ



Trebuie să spun că bătrânul neamţ era teribil.Avea o fată de roşie de ţăran trăit mult afară, purta aproape mereu un fel de costum care nici acum nu ştiu dacă era de vânătoare sau era un costum popular nemţesc de culoare verde şi conducea o furgonetă, tot verde, în draci. Era aproape întotdeauna nervos,mai mult strigă decât vorbea şi nu zâmbea niciodată.Era coşmarul bieţilor polonezi care îl cunoşteau şi a devenit apoi şi al nostru, cei care ne-am alăturat… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Ianuarie 30, 2013 la 2:38pm — 2 Comentarii

Amintirile unei peregrine - Familia Lergenmueller

Familia Lergenmueller.

Familia la care am fost repartizată avea o avere care se măsura în vreo 5-6 case, o linie de îmbuteliere pentru vin, un hotel şi 2 restaurante, dintre care unul cu specific vânătoresc şi câteva dealuri de viţă-de-vie, că n-am reuşit să aflu niciodată numărul în hectare. Pe noi ne angajase pentru munca în vie, care se întindea cât vezi cu ochii în zonă. Suprafeţe enorme vizibile pe distanţe mari, pe toată întinderea văii, până la limitele Rinului. Un peisaj… Continuare

Adăugat de Delia Oltea Rusu la Ianuarie 29, 2013 la 2:00pm — 2 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor