Blogul lui Ninel Vrânceanu -- Arhiva Aprilie 2014 (25)

dorinţelor mele alint,

am dragostea plină de tandre suspine,

când dorul meu creşte spre zori aurii,

mi-e dor de-o trăire în zile festine...

mi-e dor de-o descătuşare de vise zglobii!

se bucură cerul c-am învăţat de la el,

să mă spăl de înnorare cu o ploaie de vară,

seninul mi-l curge printr-un arc de penel,

să fiu vesel şi bun, ca o…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 30, 2014 la 11:30am — Nu sunt comentarii

cântare unei muze...

din glasul tău, ciupire lină de arcuş,

de mâna-ţi fină sunet de vioară,

inima-mi însetare deschisă-i căuş...

ostoire de rouă printre macii de vară...

te cheamă să-i cânţi de-aproape şi lin,

în braţele mele să te-adun dintre vise,

îţi cer un sărut lunecat pe destin...

între zorii de aur trei dorinţe…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 30, 2014 la 9:30am — Nu sunt comentarii

un timp ferice,

îmi savurez păcatul din arta fericirii,

chiar dacă fericire nu-i păcat!

eu gust din ea cu trup şi suflet,

mi-au timpul nemuririi,

mai sorb şi-o cupă de licoare...

alunec în păcat (împăcat)...

îmi vlăguiesc de energie mintea, ochii...

adun şi storc în mine sânii vieţii tumultoase,

invit la dans prinţese fine, fără rochii...

cu cheia sol…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 29, 2014 la 6:00pm — 1 Comentariu

în seara nemuririi noastre,

de astăzi sunt nemuritor,

deşi-s nemuritor din fire!

dar astăzi am motive multe,

mi-am dat tributul de iubire!

mi-am cercuit privirea-n stele,

lucesc din suflet ochii mei,

de azi o carte nemuririi mele,

a luat o formă şi-un temei!

ne-a scris din culmea unui…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 29, 2014 la 5:30pm — Nu sunt comentarii

Muza boema...

îmi duci păcatele deodată-n cor,

dai ispitirii freamăt matinal,

mi-atragi privirile spre-ntâiul dor,

când pe alei eşti tropot, fără cal...

în mersul tău sunt scăpărări nocturne,

de dulce chin pereţilor împărtăşit,

faci visele orgii în orele diurne,

îndrăgostit spontan poetu-i…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 27, 2014 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

nevrednicie, sau nemernicie!?

priveşte-ţi ochii în oglindă,

de vei găsi vreun pic de ură,

ucide-o în tine, să nu tindă...

va depăşi orice măsură!

nu pune-n ochii tăi păienjeni, 

ce în privire se…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 25, 2014 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Poporului meu,

popor nevindecat de-atâtea biciuiri,

reaşezat greşit pe jalea unei doine,

trezește-te degrabă din alte amintiri

și-arată că te-ai săturat de vorbe!

uitat mereu ca hrană în pământuri, 

de cei ce trebuia să lase urme veci,

căzut în griji, înzăpezit, pătruns de

ploi, răscruce între ger şi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 25, 2014 la 7:00am — 1 Comentariu

dă-mi arta de-a iubi mereu, constant, firesc şi dezinteresat...

iubita mea din retrăiri boeme,

pctează-mi sufletul cu alte teme,

şi nu te teme, chiar te mai iubesc...

mă poţi iubi...că eu desăvârşesc,

ce-am scris, ce n-am atins!...

iubita mea, iubeşte-mă cu grijă,

dar nu mai fi deloc îngrijorată!

dă-i revenirii tale un popas avid,

o vindecare unde ai lăsat o schijă,

rănirii dintr-un gând naiv,…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 25, 2014 la 6:30am — Nu sunt comentarii

tu eşti şi izvor şi tămăduire,

de astăzi m-aş tămădui de tine,

cu o dunăre de ape să mă spăl, 

să beau licori sfinţite ca leac de mântuire,

că-n mintea mea fierbinte tu izvorăşti din văl...

eşti char izvorul tămăduirilor de dor,

sfinţirea unei clipe reper pentru vecie,

te-aş bea de sete sfântă să fiu nemuritor,

izvor al vieţii mele ce-mi curgi întru vecie!

mi-e sete, tot mai sete de apele-ţi cristal,

de trup şi suflet puse-n aceeaşi…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 25, 2014 la 2:30am — Nu sunt comentarii

Iubirii dintre ani, zidire...

mă dor durerile din zidul anei,

când norii se adună a dezastru,

popas nevitregit decât de o durere,

furtuni să dee, zidul e albastru

nu cade bolta, ci se luminează...

am pumnii plini, ţărână dintre stele,

ce astru să zidească altar iubirii mele,

ce veşnicie să mai adâncească

între pamânturi cratere zidescă,

alei de stele? ce van să curgă…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 24, 2014 la 11:30am — Nu sunt comentarii

un donator, căutător de vise...

eu m-am născut demult şi mor târziu,

c-aşa sunt eu, un donator de vise...

nu am nici rădăcini, nici moarte, îs pustiu...

dar am trei suflete în mine-aprinse!

iar unul este neamul meu curat,

căci cel de-al doilea-i neamul omenesc,

al treilea este un dar discret, dar unicat...

cu el pot zilnic, zilnic să iubesc!...

sunt toate trei deodată într-un…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 23, 2014 la 6:30pm — 2 Comentarii

Poporului meu!

născut din acţiuni, dureri şi vise,

poporul meu, necucerit de vreun popor,

acum e obosit şi doarme când luminile-s aprinse,

iar somnul lui...nu pre-i odihnitor!

poprul meu era mereu mai ager,

la minte fulg, la suflet alb ca neaua,

el nu-nclina balanţa de umbra vreunui talger,

el respecta cu-adevărat demult…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 23, 2014 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Un suflet pierdut!

te-am luat un timp în nemurirea mea,

dar ai murit prin tine însăţi!

te-ai risipit în van ca vraja pentr-o stea,

căzând de stinsă...tremurândă-ţi...

odată-n viaţă te-ai plinit de vise,

dar totodată...le-ai ucis pe toate!

n-ai vrut să poţi iubi cu libertăţi distinse,

fiindcă nu ştii că a iubi înseamnă libertate!

te-ai dus trecutului demult…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 23, 2014 la 10:30am — Nu sunt comentarii

bucuria de-a fi!

un înger mi-a atins de curând,

a veşniciei formă ca rost de-a iubi,

în fondul lor tot, în fiecare slovă şi rând,

în  tot ce e pur în bucuria de-a fi!

rămân uimit de frumuseţea artei de-acum,

de zborul lin, de iubirea ce-o dăruiesc întrutoate,

mă aştern pentru hrană sub vlăstarii de tei, un parfum

cu faţa spre…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 19, 2014 la 5:16am — Nu sunt comentarii

de atâta vreme aşezată!

tu redefineşti tot aurul din mine,

acum când alb argint aştern încărunţind,

prin cel mai elocvent exemplu de iubire,

statorniciei tale alături mă văd îmbătrânind...

am răsăritul avid de-o nouă răsărire,

nu ştiu a suferi de vreo micime în vise,

doar tu ai ştiut ce-nseamnă libertate-n iubire...

iubire longevivă, dorinţe-n vecii vecilor aprinse!...

nu ştii a pune timp trăirilor înalte,

nici spaţii nu-mi impui în…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 19, 2014 la 5:00am — 2 Comentarii

măreţ pădurii zingăbie...

mă regăsesc în arta de-a iubi

nemuritor din fire,

petrec în zori cu astrele de zi,

iar noaptea vreau iubire!

îi dăruiesc lumina-n zori,

celui mai mândru dintre astre,

ne-mbrăţişăm...ca doi nemuritori,

el, mult prea-n aur, eu în argintul cărunţirilor nefaste...

în dimineţile de-acum senine

primesc şi eu un bulgăraş de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 19, 2014 la 4:30am — Nu sunt comentarii

ai vrea în ziduri...

eu ştiu statutul tău să fiu,

un policandru alb de aur şi lumină,

parfum suav din alte timpuri...timpuriu,

nears, necurs, nerezidit de vreo mistrie divină!...

eşti una dintre dilemele mele...

ceva delicat într-un zid neştiut,

ai aprins mai tare lumina din stele!...

doar pe una ai stins-o...prea devreme, în zori...

a alunecat, a oftat...şi-a…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 19, 2014 la 4:30am — Nu sunt comentarii

La oglindă-s eu, la răsărit îs doi...

te vreau în zori, să-ţi cânt de răsărit,

prin brazii mei cu aur verde,

să ştii deodată ce-am iubit,

când în oglinda lunii te vei pierde!

îţi cer o viaţă de iubire, din toate câte ai,

să-mi fii curaj şi luptă, cadenţă sfântă,

un bioritm la urma urmei, o armonie ca de rai,

atinge-mă cu gena…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 15, 2014 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

un pictor de vise,

am visele atinse de luceferi,

se nalţă luminând poteci şi ceruri,

iubirii mele-i dau noi sensuri,

c-aşa sunt visele aprinse de peneluri!

îmi prind speranţele şi trupul,

să mi le ducă-n zbor ceresc,

descătuşează întreg văzduhul,

cu dorul meu prea nalt, prea omenesc...

ating cu visele un cer din nouă, 

mă-mbrăţişez cu îngerii din…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 13, 2014 la 5:00am — 1 Comentariu

În zori,

în zorii tinereţii mele,

acum, când visele sunt tari.

mă mistuie un dor de stele,

pentru-n concurs cu astre mari,

căci timp e doar într-un ceasornic,

ori poate într-o minte...lisă...

în mine timp...e doar un vornic,

ce-ar fi o latură de cer stinsă!

am timpul meu, alt anotimp,

ca primăvara dintr-un brad,

se schimbă…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Aprilie 13, 2014 la 4:00am — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor