Blogul lui Ninel Vrânceanu -- Arhiva Iulie 2012 (23)

Du mâinile mele obrajilor tăi!

scrie-mi iubito şi nu-mi cere răspuns,

lasă-mi dorinţele să te aibă-n ascuns,

scrie un rând ori mai multe deodată,

cheamă-mă-n vis, strigămă-n şoaptă.

 

alină-mi dorinţa de dăruire totală,

învaţă-mă să te am în viaţa reală,

sărută un gând ce-ţi duce…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 31, 2012 la 6:00pm — 2 Comentarii

Ţie,

de vrei să afli acuma cine sunt,

priveşte unde privirea mi te caută,

vei regăsi dorinţa ta în ce e sfânt,

în genunchi aducându-ţi o laudă.

 

aşa mirată de dorinţele asemeni,

coboară-mi pe urcuşul înălţării,

trimite-mi dorul să m-ademeni,

curată, tandră, deschisă…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 30, 2012 la 2:30pm — 2 Comentarii

Albastrul din ochii tăi negri,

te privesc în ochii tăi negri ca nopţile boeme

alunecând adânc în albastrul lor  tămăduitor,

irişii-ţi lucesc la amintirea unei muze-n poeme

simţind că rămâi zile şi nopţi datoare cu-n dor.

 

nu te sfii să-ţi trăieşti retrăirile-n patimi avide,

cu luna alături, cu stele, cu lacrimi de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 29, 2012 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Piersică-n pârg,

unei muze simple...și totuși atât de complexe...

 

ai trupul mireasmă de crin înflorit

eşti buiestru de freamăt şi focuri,

explozii, implozii, dor ne-mplinit,

gânduri, vise, cambrare şi jocuri;

 

am sufletul plin că iar te doresc

din tumultul păcat fără…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 23, 2012 la 9:30am — 1 Comentariu

buzele ochilor tăi

ochii tăi mă sărută alunecat,

ca apa din care-mi trag viaţa,

mă pătrund curăţind de păcat 

un vis descătuşat dimineaţa;

 

din ei sărutul curge spiritual,

ca o lacrimă-n dar mântuirii,

unire-n genunchi, nou ritual,

e sfânta lor scară dată iubirii;

 

coboară încet-n verde neclar,

limpeziţi cu rouă…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 19, 2012 la 3:30pm — 1 Comentariu

Trăiri simultane!

dă-mi dorul tău neostoit să-l răcoresc o clipă,

să-ţi dau de sete-o gură, în zbor înc-o aripă

din infinit o mărginire, din timp o nemăsură...

 

să-ţi fac lumina mai albastră-n verdele azur,

în irişi să mă fac fereastră dorinţelor de nur,

cu zboru-mi să te-nalţ, magie-a cerului festin,

 

opreşte-te să mă iubeşti,

iubeşte-mă să mă opreşti

şi vino tu,

că vin!

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 14, 2012 la 2:00pm — Nu sunt comentarii

Gelozia astrelor,

faci într-o clipă curcubeu

din jocul meu de înălţare,

de parcă-aş fi izvorul tău

mă sorbi şi-mi dai culoare.

 

pui noaptea lacrimi aurii

în razele luminii sfinte,

între pământ şi stele mii

laşi luna nouă să-malinte.

 

tu eşti geloasă azi pe ea

că ieri m-ai…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 14, 2012 la 1:30am — Nu sunt comentarii

Arderea mariei,

mi-e mai frumoasă ziua azi

când ochii tăi îmi spun că arzi,

când gura-ţi fragă mă îmbie,

să gust din ispitirea ta, marie,

 

din inimioara ta-ncercată,

ţi-aş lua tot focul pentru artă

l-aş înalţa, cum tu visai

când erai mică, dar iubeai,

 

când visele le făceai zmeu,

şi colorai din ochi un curcubeu,

sorbirea mai păstrând-o azi,

cum ştii, marie, să mai arzi!?!

 

 

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 11, 2012 la 8:30pm — 4 Comentarii

Hai să urcăm!

nesomnul meu ţi-l dăruiesc ţie

să-l înmulţeşti cu-al tău, marie,

îţi dau şi visele şi crucea nopţii,

să le ghibatoreşti-n căile sorţii.

 

să le aşezi din nou în armonie,

cum le ştiai în timpuri de vecie,

cărate azi de neunirea noastră

mai greu,…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 10, 2012 la 11:30pm — Nu sunt comentarii

Îţi cer un cer!

învaţă-mă din joc de irişi

chimia ochilor mereu deschişi,

arată-mi bob-cu-bob din ei iubirea

cum au cuprins odată toată omenirea.

 

ştiu că păstrezi în sistole

un echilibru din epistole,

doar că te temi de ritmul cardic

în care dorul tău pulsează…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 10, 2012 la 1:30pm — 1 Comentariu

Aş face baie-n ochii tăi!

de m-aş ivi precum un vis

venit din alte timpuri,

acol` la tine-n paradis

oprind din anotimpuri,

 

aş ţine primăvara-n vară,

din toamnă doar culoarea,

în iarnă-aş fi un foc de pară

albit precum ninsoarea;

 

ţi-aş da din anotimpul meu

toată sclipirea de argint,

să faci din irişi curcubeu,

sorbire-n veci, etern alint!

 

 

 

 

 

 

 

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 10, 2012 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Cred în poveşti, ca să devin nemuritor ca ele...

noi am trăit astăzi poveşti,

de-acum nemuritoare,

citeai cândva ce azi iubeşti,

poeme despre mare...

 

idile scrise-n ziduri vechi,

la balcicul mariei,

izvoare duse pentru regi,

pe stâncile veciei;

 

ating din timpurile lor,

aceste urme de iubire,

de-acuma sunt nemuritor,

căci totu-i…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 10, 2012 la 4:30am — 3 Comentarii

Crescătorul de îngeri,

tu ai crescut un înger în mine,

deşi demon mă credeai uneori,

mi-ai dăruit şansa iubirii divine,

un vis de înger înaripat de fiori!

 

ai pus cuvântului meu nemurire,

să-mi curgă din suflet în zboruri,

mi-ai dăruit timpul trăirii depline,

văzduhul mi l-ai dăruit întru doruri!

 

ai unit şi-nmulţit gând-cu-gând,

spălându-le de păcatele firii,

mi-ai dăruit ani peste pământ,

când nu mai aveam anii…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 10, 2012 la 4:00am — 2 Comentarii

Mi-e greu,

mi-e greu când luna mă vede singur,

când răsăritul mă găseşte nesigur,

când amiaza mă copleşeşte de dor,

mi-e greu că-s neobişnuit să fie uşor.

mi-a fost greu până te-am regăsit,

apoi mi-a fost greu că nu m-ai iubit,

mi-e greu acum, când mă iubeşti,

mi-e greu, că am dorinţe lumeşti!

 

mi-e greu, că nu mi-e prea uşor,

să trăiesc azi virtual fără să mor,

mi-e greu că mâine poate-i târziu,

să te am…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 9, 2012 la 2:00pm — 1 Comentariu

Mă arde dorul tău,

cât infinitul te-am iubit,

cât luna nouă împlinită,

cât clipa fără de sfârşit,

cât lumea încă neiubită;

 

dar te-am dorit definitiv,

o noapte pentru mine,

te aşteptam păcat nativ,

să cad în mreji la tine!

 

mă arde dorul matinal,

cum arde-o însetare,

cu arşiţa din foc real,

un rug,…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 8, 2012 la 10:00pm — 1 Comentariu

Te chem,

te iubesc că mi-e bine cu tine,

ai sânge de-mpărat vietnamez,

ai dorinţe-pavaj în destine,

te invit la fericire acasă,

la un bal vienez...

 

te vreau mândră în pas plutitor,

ai toate graţiile adunate-n corset,

voluptate, candoare, fior...

eşti muză în trupul…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 8, 2012 la 3:49pm — Nu sunt comentarii

Salut buzele tale!

dăruiesc buzelor tale un gând,

în semn de mulţumire că m-ajută să râd,

că-mi trimit dorinţe şi doruri spontane!...

atinge-le cu arătătorul tău, ca de la mine osane.

ţi-au fost atât de fidele...arzând simultane...

au ascuns zâmbind tentaţiile, vraja, ispitele

râmânâd în final unite-n surâs...neliniştitele!

cuibuşorul de sacrificiu în jocul ochilor tăi

ce le-au…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 8, 2012 la 12:30pm — 1 Comentariu

Gând nocturn

mi-a trecut un dor peste pernă,

m-am trezit cu palmele pline

ai lăsat urme de iubirea eternă

intr-un vis ce armonizează destine;

 

nu ştiam că vine clipa aceasta,

căci timpul curgea în cotidian,

o speranţă închisese fereastra

iar eu eram doar bunul samaritean.

 

acuma sunt la toate mai bun,

am sufletul mai mare ca…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 8, 2012 la 2:30am — Nu sunt comentarii

Glasul ibirii,

un glas zglobiu, o gură roşie de dor

ca inima mea, cuprinsă de amor...

întreabă de mai sunt aici, firesc...

nu ştiu de-i glasul ei dar îl iubesc!

 

îţi ţin în braţe nurii şi înfiorarea,

de tresărirea ta vorbeşte marea.

un tremurat de iazuri zbuciumate,

clocotirea dorinţei nedeclanşate;  

 

am sufletul suspendat în visare,

aş vrea…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 7, 2012 la 8:47pm — Nu sunt comentarii

Între Nisipurile de Aur şi Balcic,

dimineaţa gust din aurul matinal,

ziua mă scald în nisipuri de aur,

seara iubesc cu intensitatea din vinul regal,

noaptea sunt luptă, coridă şi taur...

 

mă cultiv tulburat de cultura regală,

magnoliile mă privesc în adâncuri,

am inima strânsă de-atâta visare reală,

atâtea culori armonie de gânduri;

 

am vacanţa dăruită de…

Continuare

Adăugat de Ninel Vrânceanu la Iulie 7, 2012 la 3:00am — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor